Persoanele cu venituri ridicate ar putea plăti taxe mai mari. Reforma fiscală pregătită în Germania

În timp ce în România continuă dezbaterea privind introducerea impozitării progresive, Germania analizează o reformă fiscală amplă care ar putea reduce taxele pentru milioane de contribuabili și, în același timp, ar putea crește povara fiscală pentru persoanele cu venituri foarte ridicate.

Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, lucrează la mai multe variante de reformă a impozitului pe venit, care ar putea aduce reduceri fiscale de până la 20 de miliarde de euro și modificări importante ale actualului sistem de taxare.

Guvernul din Germania analizează două variante de reformă fiscală

Ministrul german de Finanțe le-a prezentat partenerilor din coaliția de guvernare două scenarii privind reforma impozitului pe venit, potrivit publicației Spiegel.

Prima variantă ar presupune o reducere moderată a taxelor, estimată la aproximativ 10 miliarde de euro. A doua variantă ar avea un impact fiscal mult mai mare și ar include măsuri de relaxare fiscală în valoare de aproximativ 20 de miliarde de euro.

Ministerul german de Finanțe nu a confirmat oficial existența celor două propuneri, însă a precizat că prioritatea reformei este reducerea poverii fiscale pentru persoanele cu venituri mici și medii.

Un purtător de cuvânt al instituției a declarat că obiectivul este ca munca și performanța profesională să fie recompensate mai bine prin sistemul fiscal.

Persoanele cu venituri foarte mari ar putea plăti mai mult

Una dintre măsurile analizate vizează așa-numitul „impozit pentru bogați”, aplicat în prezent în Germania. Acesta are o cotă de 45% și se aplică persoanelor singure care realizează venituri impozabile de aproximativ 280.000 de euro pe an sau mai mult.

Potrivit informațiilor publicate de Spiegel, ministrul Lars Klingbeil ia în calcul majorarea acestei taxe pentru a compensa o parte din costurile generate de reducerile fiscale acordate populației.

În paralel, este analizată și creșterea pragului de venit de la care se aplică cota superioară de impozitare de 42%.

În prezent, această cotă se aplică pentru venituri impozabile de aproximativ 70.000 de euro anual. O majorare a pragului ar permite unui număr mai mare de contribuabili să beneficieze de impozitare la cote mai reduse.

Publicația germană notează că această măsură ar putea contribui la obținerea sprijinului conservatorilor din coaliția aflată la guvernare.

Majorarea impozitului pe moșteniri este una dintre opțiunile aflate în discuție

În scenariul care presupune reduceri fiscale de aproximativ 20 de miliarde de euro, ministrul Finanțelor ia în calcul și alte măsuri pentru compensarea pierderilor bugetare.

Printre acestea se află și o posibilă majorare a impozitului pe moșteniri.

Discuțiile au loc înaintea unei decizii a Curții Constituționale a Germaniei care ar putea influența viitoarea politică fiscală în acest domeniu.

Pentru moment, reprezentanții Ministerului de Finanțe au transmis că negocierile din cadrul coaliției continuă și că detaliile sunt analizate în mod confidențial.

Dezbaterea din Germania reaprinde discuțiile despre impozitarea progresivă din România

Propunerile analizate la Berlin apar într-un moment în care și în România se discută tot mai des despre posibilitatea introducerii unui sistem de impozitare progresivă. Spre deosebire de Germania, România aplică în prezent un sistem bazat pe cota unică de impozitare.

Tema a revenit în prim-plan în contextul măsurilor fiscale adoptate pentru reducerea deficitului bugetar și al recomandărilor formulate de instituțiile financiare internaționale.

Fondul Monetar Internațional a arătat recent că România va avea nevoie de măsuri suplimentare de ajustare fiscală începând cu anul 2027 pentru stabilizarea datoriei publice și menținerea încrederii investitorilor.

Raportul FMI subliniază necesitatea stabilirii din timp a unor reforme fiscale concrete care să asigure sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.

Ilie Bolojan declara că România nu este pregătită pentru impozitarea progresivă

La începutul anului 2026, premierul Ilie Bolojan afirma că introducerea impozitării progresive nu reprezintă o prioritate pentru România.

Acesta susținea că o astfel de schimbare necesită pregătiri administrative complexe și nu poate fi implementată într-un interval scurt de timp.

Potrivit premierului, modificarea unui sistem fiscal presupune cel puțin un an de pregătiri și adaptări, iar în contextul economic actual România trebuie să se concentreze pe stabilitate și predictibilitate fiscală.