Bogdan Ivan, ministrul Energiei, reacție la planul vicepremierului Oana Gheorghiu privind listarea companiilor energetice strategice
Sâmbătă, 18 aprilie 2026, scena politică de la București a fost marcată de un nou schimb de replici tăios între reprezentanții Executivului. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și-a exprimat public surprinderea și dezacordul ferm față de inițiativa vicepremierului Oana Gheorghiu referitoare la posibila listare la Bursa de Valori București a unor pachete de acțiuni deținute de stat în cadrul unor companii vitale, precum Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica.
Potrivit ministrului Energiei, o astfel de abordare contravine obiectivelor actuale de dezvoltare a infrastructurii energetice naționale, fiind considerată o măsură care nu sprijină creșterea reală a capacităților de producție.
Bogdan Ivan a subliniat că a aflat cu uimire despre dorința vicepremierului de a înstrăina părți din companiile profitabile ale statului.
Demnitarul a explicat că, în contextul global actual, statele dezvoltate depun eforturi considerabile pentru capitalizarea companiilor strategice, nu pentru reducerea participațiilor.
Bogdan Ivan a punctat faptul că, în timp ce el efectuează vizite diplomatice în Statele Unite ale Americii pentru a securiza fonduri și garanții necesare dezvoltării producției și transportului de energie electrică și gaze naturale, propunerea de a lista companii care și-au dublat valoarea în ultimii ani pare nejustificată. Din perspectiva sa, utilizarea acestor acțiuni doar pentru a alimenta bugetul de stat este o decizie care ignoră nevoile tehnice și de investiții ale țării.
„A fost o surpriză declaraţia doamnei vicepremier Oana Gheorghiu când am observat că este o dorinţă de a lista o parte din pachetele companiilor profitabile din domeniul energiei – Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz. (…)
În momentul de faţă, când toate statele mari din lume investesc în capitalizarea companiilor strategice, când eu mă duc în Statele Unite ale Americii să fac rost de bani şi de garanţii pentru că aceste companii să-şi dezvolte capabilităţile de producţie a energiei electrice şi de transport a energiei electrice şi a gazelor naturale, să vii să spui că listezi pachete de acţiuni de la companii care şi-au dublat valoarea în ultimii doi sau trei ani de zile, ca să iei acei bani să-i bagi în bugetul de stat, reprezintă un element care nu are nimic în comun cu dezvoltarea reală a capacităţilor de producţii energetice din ţara noastră”, a afirmat Bogdan Ivan în cadrul unei conferințe de presă susținute astăzi.
După 40 de ani, Banca Mondială ar putea finanța iarăși producția de energie nucleară și a ales România pentru asta
Bogdan Ivan a evidențiat importanța discuțiilor purtate zilele trecute la Washington. Acesta a menționat că a negociat finanțări de aproximativ trei miliarde și jumătate de dolari, destinate exclusiv segmentului de producție și transport de energie.
Ministrul Energiei a arătat că aceste investiții ar putea propulsa România în poziția de cel mai important hub energetic nuclear din regiune în perioada imediat următoare. El a descris această oportunitate ca fiind una istorică, subliniind că un eventual acord cu Banca Mondială ar reprezenta o premieră mondială în ultimele patru decenii în ceea ce privește finanțarea energiei nucleare.
„Este o şansă uriaşă pentru ca România să producă mai multă energie. În clipa în care el se va materializa, în cursul acestui an, va fi primul acord în care Banca Mondială, după 40 de ani, finanţează producţia de energie nucleară în vreo ţară din lume.
Este un succes extraordinar pentru economia românească”, a adăugat Bogdan Ivan.
Explicațiile oferite de Oana Gheorghiu: „E o listă exploratorie. Nu avem o decizie”
Reamintim că vicepremierul Oana Gheorghiu a încercat joi, 16 aprilie 2026, să tempereze reacțiile din spațiul public, explicând că documentul prezentat în Guvern reprezintă doar o listă exploratorie, fără a exista încă o decizie politică asumată.
Aceasta a precizat că analiza a fost realizată de specialiști din cadrul AMEPIP și ai cabinetului său, în urma unor consultări cu experți din piața de capital.
Vicepremierul a menționat că au fost identificate mai multe entități care s-ar putea califica pentru listări minoritare, de 5-7%, printre acestea regăsindu-se nu doar giganții energetici, ci și instituții financiare precum CEC Bank.
Oana Gheorghiu a ținut să clarifice faptul că procesul nu este unul iminent, fiind necesară realizarea unor studii de fezabilitate riguroase pentru a determina eligibilitatea fiecărei companii. Aceasta a concluzionat că listarea la bursă este un mecanism complex, care trebuie gestionat exclusiv de profesioniști, pentru a asigura transparența și eficiența demersului pe piața de capital.
„E o listă exploratorie. Nu avem o decizie, o asumare politică. Listă exploratorie înseamnă că, la un nivel de specialişti de AMEPIP şi din cadrul cabinetului ne-am uitat la ce companii pot fi listate, în urma unor discuţii cu specialişti din zona de piaţă de capital.
Pentru a face pasul următor e nevoie de studii de fezabilitate pentru a decide dacă aceste companii sunt eligibile pentru a fi listate. Procesul de listare este unul complex, pe care trebuie să-l ducă la bun sfârşit specialişti care cu asta se ocupă”, a afirmat Oana Gheorghiu în urmă cu două zile.
| Aspect Cheie | Poziția Ministrului Energiei (Bogdan Ivan) | Poziția Vicepremierului (Oana Gheorghiu) |
| Obiectiv principal | Dezvoltarea capacităților de producție și transport prin capitalizare strategică. | Eficientizarea pieței de capital și atragerea de fonduri la bugetul de stat. |
| Viziune Bursă | Respinge listarea; consideră că profitul trebuie reinvestit, nu utilizat bugetar. | Susține o „listă exploratorie” pentru pachete de 5-7% din acțiuni. |
| Companii vizate | Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica. | Hidroelectrica, Romgaz, CEC Bank. |
| Finanțare Externă | Negocieri de 3,5 mld. USD cu parteneri din SUA și Banca Mondială. | Analiză bazată pe discuții cu specialiști în piața de capital și AMEPIP. |
| Statut Proiect | Prioritate zero pentru securitatea energetică și hub nuclear regional. | Etapă preliminară; necesită studii de fezabilitate și decizie politică. |
| Argument contra | „Nu are nimic în comun cu dezvoltarea reală a producției”. | „Este un proces complex care necesită expertiză și evaluare”. |


