Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia va fi renegociat cu Comisia Europeană. Bogdan Chiriţoiu: Ne dorim aprobarea în vara lui 2026, pentru ca CEO să poată accesa bani din Fondul de Modernizare
Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia (CEO) va trebui renegociat cu Comisia Europeană, iar autoritățile române speră să obțină o aprobare până în vara anului 2026, astfel încât compania să poată accesa, în toamnă, fonduri europene din Fondul de Modernizare.
Declarațiile au fost făcute sâmbătă de președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, în cadrul conferinței „Provocări concurenţiale în sectorul construcţiilor”, organizată alături de Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC).
Oficialul a explicat că situația Complexului Energetic Oltenia reprezintă una dintre principalele presiuni actuale în ceea ce privește ajutoarele de stat, precizând că planul de restructurare inițial nu a putut fi respectat din cauza contextului economic internațional.
Potrivit lui Chirițoiu, creșterea prețurilor la turbinele pe gaz și a costurilor de producție a dus la blocaje în licitații și la imposibilitatea de a realiza proiectele prevăzute la prețurile bugetate inițial. În aceste condiții, întârzierea este una „obiectivă”, iar România va trebui să continue discuțiile cu Comisia Europeană pentru revizuirea planului.
El a arătat că procesul este unul complex și birocratic, implicând două structuri principale de negociere la nivel european. Prima este reprezentată de echipa PNRR, prin SG RECOVER, care coordonează și aprobă alocările financiare.
Chirițoiu a subliniat că, deși această structură are un rol dominant datorită controlului asupra fondurilor europene, PNRR-ul se va încheia în iunie 2026, moment în care responsabilitatea pentru planul CEO va fi preluată de Direcția Generală de Concurență (DG Competition) din cadrul Comisiei Europene.
„Cred că lucrurile merg în direcţia bună pe modul cum sunt gândite ajutoarele de stat. (…) Bătaia de cap acum sau presiunea imediată este pe Complexul Energetic Oltenia, care are un plan de restructurare de care nu s-a putut ţine – poate şi din vina lor, dar şi din cauza contextului internaţional.
Preţurile la turbinele pe gaz au crescut, cererea a crescut, preţurile au crescut şi cum au fost gândite iniţial bugetele nu s-au realizat proiectele, nu s-au făcut licitaţii de două ori şi n-a venit nimeni la preţul din buget. Deci, întârzierea cumva e obiectivă şi va trebui negociat cu Comisia în continuare restructurarea Oltenia.
Aici poate că asta se înţelege mai puţin. Avem doi parteneri de negociere pe zona asta, e foarte birocratic ce spun acum, dar Comisia Europeană e şi ea cum este. Deci, toată atenţia se focalizează pe discuţiile cu cei de la PNRR – aşa-numitul SG RECOVER. Ei desigur au o bâtă foarte mare că au bani, îţi aprobă sau nu-ţi aprobă sute de milioane, şi cumva ei sunt în conducerea acestui proces.
Deci, prima interfaţă a Guvernului României sunt cei de la PNRR. PNRR-ul ăsta se va termina în iunie. (…) PNRR-ul la ce se uită? Se uită la decarbonare, pentru că el aşa a fost conceput. S-a spus: sunt atâţia bani şi minimum o treime trebuie să meargă pe digitalizare şi minimum o treime trebuie să meargă pe decarbonare şi atunci ei vin cu ţintele pe decarbonare şi de aici ideea de închideri de mine. Când se termină PNRR-ul, rămânem cu celălalt actor în joc, care e Direcţia Generală de Concurenţă a Comisiei (DG Competition – n.red.), care se ocupă de ajutoare de stat, care priveşte altfel lucrurile”, a declarat Bogdan Chirițoiu sâmbătă, 1 noiembrie.
Chiar dacă nu va mai exista PNRR, va exista un mecanism care să se asigure că România își respectă angajamentele luate față de UE
Președintele Consiliului Concurenței a menționat că DG Competition are o abordare diferită față de SG RECOVER, fiind mai concentrată pe aspectele legate de ajutoarele de stat și pe viabilitatea economică a companiilor.
Acesta a explicat că, deși și DG Competition urmărește obiectivele generale de decarbonare, prioritatea instituției este ca sprijinul acordat de stat să nu depășească minimul necesar și ca, la finalul procesului, compania beneficiară să rămână viabilă.
El a subliniat că tranziția de la producția pe bază de cărbune la surse mai curate nu trebuie să însemne închiderea completă a activității, ci transformarea companiei într-o entitate sustenabilă, capabilă să funcționeze fie prin producție pe bază de gaz, fie prin proiecte fotovoltaice.
Chirițoiu a adăugat că, odată încheiat PNRR-ul, ar trebui menținut un mecanism de monitorizare a angajamentelor asumate de România în fața instituțiilor europene, astfel încât reformele promise să fie duse la bun sfârșit și după 2026.
„Desigur, e interesată şi ea de decarbonare – obiective generale ale Comisiei – dar pentru cei de la DG Competition, CE Oltenia este o companie cu probleme, statul vine să o ajute – ăsta se numeşte ajutor de stat – şi ei trebuie să aibă grijă ca aceste ajutoare de stat să nu fie excesive şi ca la sfârşit să nu primească mai mult ajutor decât e minimumul necesar şi să rămână viabilă.
Undeva abordarea un pic diferită. Ca să rămână viabilă … cărbunele e scump, merită să fie închis, dar dacă închid, de exemplu, tot cărbunele imediat şi compania nu mai vinde nimic asta nu înseamnă că am făcut o companie viabilă. Am închis-o, dar scopul programului de restructurare este ca la sfârşit să ai o companie care funcţionează, indiferent dacă ea produce din cărbune sau din gaz ori din fotovoltaic.
Deci, se schimbă undeva abordarea sau prioritatea. Nu ştiu exact ce va face. Aşteptările în Guvern sunt că totuşi PNRR-ul nu moare instantaneu şi că or să aibă grijă ca angajamentele pe care ni le luăm în faţa lor să nu le uităm din iulie 2026. Undeva să existe un mecanism, chiar dacă nu mai există PNRR-ul, să existe un mecanism de monitorizare a faptului că faci lucrurile alea pe care le-ai promis.
Vedem, dar asta voiam să vă spun: uitaţi-vă şi la mecanismul ăsta al programului de restructurare a CEO, care este altceva decât programul de jaloane PNRR”, a mai precizat președintele Consiliului Concurenței.
Tarom și Carpatica Feroviar, care va înlocui CFR Marfă, alte programe de restructurare atent analizate
Președintele autorității de concurență a afirmat că renegocierea planului CEO va fi una dintre prioritățile principale ale instituției în perioada următoare. Obiectivul este ca, până în vara anului 2026, Comisia Europeană să aprobe noul plan de restructurare, astfel încât compania să poată accesa Fondul de Modernizare la selecția din toamnă.
Acest fond dispune de două sesiuni de selecție anuală, iar România își propune să prindă etapa din a doua jumătate a anului 2026 pentru a obține finanțare destinată investițiilor în tranziția energetică.
Chirițoiu a subliniat că autoritatea se uită și la modul în care alte programe de restructurare – precum cel al TAROM – sunt implementate, pentru a extrage lecții utile în gestionarea cazului CEO. El a amintit și de procesul de lichidare a companiei CFR Marfă și de planurile de înființare a unei noi entități, Carpatica, care să preia activitatea de transport de marfă într-un mod competitiv și sustenabil.
„Pentru noi asta va fi prioritate, pentru că asta trebuie renegociat şi încercăm să obţinem o aprobare a Comisiei pe planul de restructurare undeva prin vară, pentru ca CEO să poată să acceseze bani din Fondul de modernizare, care are două momente de selecţie.
Are o selecţie în primăvară şi are una în toamnă, şi atunci vrem să o prindem pe aia din toamnă, mi se spune. Desigur, ne uităm şi la cum se implementează programe de restructurare care aparent merg bine şi care sunt în derulare, nu sunt în întârziere, cum era cel de la CEO.
Ne uităm la TAROM şi la crearea Carpatica, dacă înlocuieşte CFR Marfă, care intră lichidare şi activitatea de transport de marfă e preluată de o nouă companie numită Carpatica”, a încheiat Bogdan Chirițoiu.
