BNR: Rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, dar va cunoaște o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat ediția din mai 2026 a Raportului asupra inflației, document care integrează cele mai recente date și informații disponibile.

BNR: Inflația va crește în 2026 din cauza scumpirii energiei și combustibililor, apoi va scădea din 2027

Potrivit prognozei incluse în Raportul asupra inflației, rata anuală a inflației va înregistra o creștere în trimestrul al doilea din 2026, depășind nivelurile estimate anterior. Evoluția este determinată în principal de scumpirea combustibililor, pe fondul creșterii accentuate a cotațiilor petrolului și gazelor naturale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

La aceste presiuni se adaugă efectele de bază nefavorabile din sectorul energetic, precum și impactul liberalizării pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și eliminarea plafonului privind adaosul comercial la alimentele de bază.

BNR estimează însă că, în trimestrul al treilea din 2026, inflația va intra pe un trend descendent accentuat, odată cu disiparea efectelor generate de eliminarea plafonului la energia electrică și de majorarea TVA și a accizelor. Ulterior, rata anuală a inflației va continua să scadă gradual, urmând să reintre în intervalul țintei în trimestrul III 2027.

Procesul de dezinflație va fi susținut de intensificarea presiunilor dezinflaționiste fundamentale, în special pe fondul deficitului de cerere agregată, care s-a adâncit peste așteptări la finalul anului 2025 și este anticipat să continue în prima jumătate a anului 2026. Evoluția este influențată atât de măsurile de consolidare bugetară, cât și de efectele crizei energetice globale.

Raportul evidențiază și existența unor incertitudini majore privind perspectivele economice și evoluția inflației, generate de contextul politic intern și de posibilele măsuri fiscale necesare pentru continuarea consolidării bugetare, în conformitate cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană și procedura de deficit excesiv.

Totodată, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală continuă să reprezinte riscuri importante pentru economie, prin impactul asupra puterii de cumpărare, activității companiilor, costurilor de finanțare și percepției de risc la nivel regional și european.

În acest context, BNR subliniază importanța absorbției accelerate a fondurilor europene, în special a celor din PNRR, pentru susținerea economiei, atenuarea efectelor consolidării bugetare și accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice.

BNR: Inflația a urcat la 10,71% în aprilie 2026, pe fondul scumpirii energiei și combustibililor

Rata anuală a inflației a întrerupt în martie 2026 tendința lent descendentă din lunile anterioare și a crescut la 9,87%, de la 9,31% în februarie, potrivit datelor analizate de BNR. Evoluția a fost determinată în principal de scumpirea accentuată a combustibililor, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Creșterea prețurilor la carburanți a fost doar parțial compensată de temperarea dinamicii prețurilor la energie, produse administrate și de reducerea ușoară a inflației de bază. La nivelul întregului trimestru I 2026, rata anuală a inflației a urcat la 9,87%, de la 9,69% în decembrie 2025.

BNR arată că presiunile inflaționiste au fost alimentate și de accelerarea prețurilor la produse alimentare și tutun, în timp ce ieftinirea gazelor naturale și a energiei electrice a avut un efect limitat de temperare.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să scadă lent în debutul anului, ajungând la 8,2% în martie 2026, de la 8,5% la finalul anului trecut. Evoluția a fost susținută de efecte de bază favorabile, reducerea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, scăderea prețurilor importurilor și diminuarea cererii de consum.

În aprilie 2026, inflația anuală a accelerat din nou, atingând 10,71%, pe fondul majorării prețurilor la gaze naturale, combustibili și servicii administrate. BNR indică drept factori principali efectele de bază nefavorabile, creșterea cotației petrolului și majorarea semnificativă a chiriilor pentru locuințele de stat.

Indicatorul european al inflației, calculat pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a urcat la 9,5% în aprilie 2026, de la 8,6% în decembrie 2025. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC a crescut la 9%, iar cea calculată pe baza IAPC a ajuns la 8%.

Datele preliminare privind economia arată că activitatea economică a continuat să se contracte în primul trimestru din 2026. PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de trimestrul anterior, după un recul de 2% în ultimele trei luni din 2025, iar dinamica anuală a coborât la -1,7%.

Consumul și industria au rămas sub presiune. Vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul, iar producția industrială și-a adâncit contracția în termeni anuali. În schimb, sectorul construcțiilor a continuat să crească ușor în primele luni ale anului.

Pe segmentul extern, exporturile și importurile au încetinit, însă deficitul comercial și-a redus ușor ritmul de deteriorare. Deficitul de cont curent a continuat să scadă în primele luni din 2026, susținut de îmbunătățirea balanțelor de venituri.

Piața muncii a dat semnale de răcire. Numărul salariaților a continuat să scadă în intervalul ianuarie-martie 2026, iar ritmul de creștere al salariilor brute nominale s-a temperat semnificativ. Totodată, companiile au raportat un deficit de forță de muncă tot mai redus și intenții de angajare aflate la minime istorice, potrivit celor mai recente sondaje economice.

BNR: Cursul leu/euro și randamentele titlurilor de stat au fluctuat puternic pe fondul tensiunilor geopolitice

Principalele dobânzi de pe piața monetară interbancară au rămas relativ stabile în luna aprilie și în primele zile din mai 2026, menținându-se la nivelurile atinse la începutul lunii martie.

În schimb, randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au avut evoluții volatile. După o scădere accentuată în prima parte a lunii aprilie, acestea au crescut semnificativ în a doua jumătate a lunii, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al tensionării climatului politic intern. O parte importantă din aceste creșteri a fost însă corectată în prima decadă a lunii mai.

În același context, cursul de schimb leu/euro a reintrat pe un trend ascendent la mijlocul lunii aprilie. La finalul lunii și în primele zile din mai, moneda națională a înregistrat o depreciere abruptă față de euro, recuperând ulterior doar parțial pierderile.

Pe segmentul creditării, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să accelereze ușor în martie 2026, ajungând la 7,1%, de la 6,8% în februarie.

Evoluția a fost susținută în principal de creșterea mai rapidă a creditării companiilor nefinanciare, atât în lei, cât și în valută. În același timp, creditarea populației și-a întrerupt tendința de încetinire observată în lunile anterioare.

Ponderea împrumuturilor în lei în totalul creditului acordat sectorului privat s-a stabilizat în martie 2026 la 67,8%, după o perioadă de scădere graduală.