Banca Națională a României a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%

Banca Națională a României a decis vineri, 15 mai 2026, să mențină dobânda-cheie la nivelul de 6,5% pe an. Hotărârea vine într-un moment complicat pentru economie, cu inflație în creștere, consum în scădere și două trimestre consecutive de contracție economică.

BNR păstrează dobânda de politică monetară la același nivel

Consiliul de administrație al BNR a anunțat că rata dobânzii de politică monetară rămâne la 6,50% pe an, nivel stabilit încă din august 2024. Totodată, banca centrală a menținut și rata dobânzii pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,50% pe an, precum și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

De asemenea, au fost păstrate și nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

În urmă cu zece ani, dobânda-cheie era de 1,75%, unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii ani, în afara perioadei pandemiei, când coborâse la 1,25%.

Decizia actuală reflectă presiunile persistente din economie și dificultatea reducerii inflației într-un context marcat de scumpiri și incertitudine externă.

Inflația a urcat din nou și a trecut de pragul de 10%

Potrivit BNR, rata anuală a inflației a crescut în aprilie 2026 la 10,71%, după ce în martie era de 9,87%. Banca centrală explică această evoluție prin scumpirea puternică a combustibililor, a gazelor naturale și a altor prețuri administrate, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii cotațiilor internaționale la petrol și gaze.

Un impact important l-a avut și majorarea chiriilor pentru locuințele de stat, dar și efectele de bază nefavorabile. În același timp, inflația de bază CORE2 ajustat a continuat o scădere lentă, ajungând la 8,2% în martie, de la 8,5% în decembrie 2025.

BNR estimează că inflația va continua să crească în trimestrul al doilea din 2026, peste nivelurile prognozate anterior, în special din cauza scumpirii energiei și a combustibililor.

Ulterior, în trimestrul al treilea, banca centrală anticipează o corecție descendentă importantă, iar inflația ar urma să revină în intervalul țintei abia în trimestrul al treilea din 2027.

Economia României rămâne sub presiune și intră în recesiune tehnică

Datele preliminare analizate de BNR arată că activitatea economică s-a comprimat cu 0,2% în primul trimestru din 2026, după o scădere de 2,0% în trimestrul patru din 2025. Astfel, România se află în zona de recesiune tehnică, adică două trimestre consecutive de scădere economică.

În ritm anual, economia a înregistrat o contracție de 1,7% în primul trimestru din 2026. Vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul, iar producția industrială a continuat să scadă.

Pe de altă parte, volumul lucrărilor de construcții a înregistrat o ușoară accelerare, însă exporturile și importurile au avut evoluții mai slabe, iar deficitul de cont curent rămâne o problemă importantă.

BNR mai arată că efectivul salariaților din economie a continuat să scadă, iar intențiile de angajare raportate de companii au ajuns la niveluri foarte joase din perspectivă istorică.

Banca centrală avertizează asupra riscurilor din economie

BNR consideră că există incertitudini mari legate de continuarea consolidării bugetare, mai ales în actualul context politic intern. În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală pot afecta puterea de cumpărare, activitatea firmelor și costurile de finanțare.

Instituția subliniază că absorbția fondurilor europene, în special cele din PNRR, rămâne esențială pentru susținerea investițiilor și pentru compensarea efectelor negative din economie.

Conducerea BNR a transmis că menținerea stabilității prețurilor și a echilibrului macroeconomic depinde de un mix coerent de politici economice, de reforme structurale și de utilizarea eficientă a fondurilor europene.

Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare va avea loc pe 8 iulie 2026.