FMI salută dialogul dintre Donald Trump și Xi Jinping. Instituția avertizează însă asupra riscurilor provocate de războiul din Iran

Fondul Monetar Internațional (FMI) consideră că reluarea dialogului la cel mai înalt nivel între Statele Unite și China reprezintă un semnal pozitiv pentru economia mondială, în contextul tensiunilor comerciale și al instabilității generate de conflictul din Iran. Oficialii instituției avertizează însă că prețurile ridicate la energie și riscurile geopolitice continuă să afecteze perspectivele economice globale, iar mai multe state ar putea avea nevoie de sprijin financiar internațional.

FMI salută discuțiile dintre Donald Trump și Xi Jinping

Reprezentanții Fondului Monetar Internațional au reacționat favorabil după primele semnale de dialog dintre președintele SUA, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping.

Purtătoarea de cuvânt a FMI, Julie Kozack, a declarat că reluarea contactelor directe între cele mai mari două economii ale lumii poate contribui la reducerea tensiunilor comerciale și a incertitudinilor economice globale.

„Este, desigur, foarte important că cele două mari economii mondiale interacţionează la cel mai ridicat nivel”, a afirmat Julie Kozack.

Oficialul FMI a subliniat că instituția privește pozitiv orice demers care poate reduce conflictul comercial și presiunile economice internaționale.

„Cu certitudine salutăm faptul că există un dialog constructiv între cele două ţări. Orice ajută la reducerea tensiunilor comerciale şi a incertitudinilor este un lucru bun atât pentru aceste economii şi, desigur, pentru economia mondială”, a adăugat Kozack.

FMI avertizează că războiul din Iran continuă să afecteze economia globală

În paralel, Fondul Monetar Internațional atrage atenția că războiul din Iran și menținerea prețului petrolului la niveluri ridicate continuă să reprezinte unul dintre cele mai mari riscuri pentru economia mondială.

Potrivit reprezentanților instituției, actuala evoluție a pieței energetice indică faptul că economia globală se apropie de scenariul intermediar analizat de FMI în primăvară.

Julie Kozack a explicat că prețul petrolului, aflat în continuare peste pragul de 100 de dolari pe baril, influențează semnificativ perspectivele economice mondiale.

În aprilie, FMI a prezentat trei scenarii privind evoluția economiei globale, în funcție de durata și amploarea conflictului din Orientul Mijlociu.

FMI: Economia mondială ar putea încetini puternic

În scenariul optimist, care presupune un conflict de scurtă durată în Iran, economia mondială ar urma să crească cu 3,1% în 2026.

Totuși, chiar și această variantă reprezintă o înrăutățire față de estimările anterioare ale FMI.

Instituția estimează în acest caz un preț mediu al petrolului de aproximativ 82 de dolari pe baril în 2026.

În scenariul negativ, în care conflictul se prelungește și prețul petrolului rămâne aproape de 100 de dolari pe baril, creșterea economică mondială ar putea coborî la doar 2,5%.

Cel mai grav scenariu analizat de FMI presupune:

• extinderea conflictului; 
• perturbări majore pe piețele financiare; 
• condiții financiare mai dure; 
• prețuri mult mai mari la energie. 

În acest caz, economia mondială ar urma să avanseze cu doar 2%.

FMI: Inflația rămâne sub control pe termen mediu

Deși scumpirea energiei a alimentat temerile privind inflația, FMI susține că așteptările inflaționiste pe termen mediu rămân, deocamdată, stabile.

Instituția consideră că piețele financiare globale continuă să funcționeze în condiții relativ favorabile, în ciuda tensiunilor geopolitice și a volatilității prețurilor la energie.

Totodată, FMI discută posibilitatea acordării unor forme de sprijin financiar pentru statele afectate puternic de creșterea costurilor la energie și materii prime.

Cel puțin 12 state ar putea avea nevoie de ajutor financiar internațional

Directorul general al Fondul Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a anunțat recent că cel puțin 12 țări ar putea solicita sprijin financiar din partea FMI și a Banca Mondială.

Potrivit estimărilor instituției, necesarul total de finanțare s-ar putea situa între 20 și 50 de miliarde de dolari.

Julie Kozack nu a oferit detalii suplimentare despre statele vizate, însă a confirmat că multe guverne solicită deja consultanță și sprijin din partea FMI pentru a gestiona efectele actualei crize energetice și geopolitice.

„Chiar acum, vedem că multe ţări ne cer sprijinul în zona politică, ne solicită sfaturi politice. Cum pot ele cel mai bine răspunde şocului ţinând cont de condiţiile din fiecare stat în parte?”, a declarat purtătoarea de cuvânt a FMI.

Tensiunile geopolitice și comerțul global rămân principalele riscuri pentru 2026

În evaluarea FMI, două dintre cele mai importante riscuri pentru economia mondială rămân:

• tensiunile geopolitice și conflictul din Orientul Mijlociu; 
• relațiile comerciale dintre marile economii ale lumii. 

Instituția consideră că o eventuală reducere a tensiunilor dintre SUA și China ar putea ajuta la stabilizarea piețelor și la diminuarea incertitudinilor economice globale.

În schimb, o escaladare a conflictelor geopolitice și menținerea prețurilor ridicate la energie ar putea afecta investițiile, consumul și ritmul de creștere economică în numeroase state.