BNR: Datoria externă totală a României a crescut cu 3 062 milioane euro, până la 231 525 milioane euro

Potrivit datelor anunţate luni de Banca Națională a României, datoria externă totală a crescut cu 3.062 milioane euro, ajungând la 231.525 milioane euro.

BNR: Datoria externă pe termen lung a României a ajuns la 182 847 milioane euro, iar investițiile străine au scăzut în 2026

„În perioada ianuarie-martie 2026, datoria externă totală a crescut cu 3 062 milioane euro, până la 231 525 milioane euro”, transmite Banca Naţională a României.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României, datoria externă pe termen lung a României a ajuns la 182 847 milioane euro la 31 martie 2026, reprezentând 79% din totalul datoriei externe și înregistrând o creștere de 1,4% față de finalul anului 2025.

În același timp, datoria externă pe termen scurt s-a situat la 48 678 milioane euro, echivalentul a 21% din total, în creștere cu 1,1% comparativ cu 31 decembrie 2025.

BNR mai arată că, în perioada ianuarie-martie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 5 338 milioane euro, mai redus față de deficitul de 6 153 milioane euro consemnat în aceeași perioadă a anului trecut.

În structura acestuia, deficitul balanței bunurilor s-a redus cu 977 milioane euro, în timp ce excedentul balanței serviciilor a scăzut cu 334 milioane euro. Totodată, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 305 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a avut o contribuție pozitivă de 477 milioane euro.

Datele BNR indică și o scădere a investițiilor directe ale nerezidenților în România, care au totalizat 1 130 milioane euro în primul trimestru din 2026, față de 1 635 milioane euro în perioada similară a anului trecut. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat 1 461 milioane euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 331 milioane euro.

BNR: Inflația va crește în 2026 din cauza scumpirii energiei și combustibililor, apoi va scădea din 2027

Potrivit prognozei incluse în Raportul asupra inflației, rata anuală a inflației va înregistra o creștere în trimestrul al doilea din 2026, depășind nivelurile estimate anterior. Evoluția este determinată în principal de scumpirea combustibililor, pe fondul creșterii accentuate a cotațiilor petrolului și gazelor naturale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

La aceste presiuni se adaugă efectele de bază nefavorabile din sectorul energetic, precum și impactul liberalizării pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și eliminarea plafonului privind adaosul comercial la alimentele de bază.

BNR estimează însă că, în trimestrul al treilea din 2026, inflația va intra pe un trend descendent accentuat, odată cu disiparea efectelor generate de eliminarea plafonului la energia electrică și de majorarea TVA și a accizelor. Ulterior, rata anuală a inflației va continua să scadă gradual, urmând să reintre în intervalul țintei în trimestrul III 2027.

Procesul de dezinflație va fi susținut de intensificarea presiunilor dezinflaționiste fundamentale, în special pe fondul deficitului de cerere agregată, care s-a adâncit peste așteptări la finalul anului 2025 și este anticipat să continue în prima jumătate a anului 2026. Evoluția este influențată atât de măsurile de consolidare bugetară, cât și de efectele crizei energetice globale.

Raportul evidențiază și existența unor incertitudini majore privind perspectivele economice și evoluția inflației, generate de contextul politic intern și de posibilele măsuri fiscale necesare pentru continuarea consolidării bugetare, în conformitate cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană și procedura de deficit excesiv.

Totodată, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală continuă să reprezinte riscuri importante pentru economie, prin impactul asupra puterii de cumpărare, activității companiilor, costurilor de finanțare și percepției de risc la nivel regional și european.

În acest context, BNR subliniază importanța absorbției accelerate a fondurilor europene, în special a celor din PNRR, pentru susținerea economiei, atenuarea efectelor consolidării bugetare și accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice.

Vezi AICI mai multe detalii despre subiect!