BNR avertizează: Un deficit de 9,3% din PIB este colosal şi insuportabil. România riscă scenariul Greciei dacă nu reduce dezechilibrele

Deficitul bugetar record din 2024 pune BNR în alertă și indică o depășire gravă a limitelor economice

Avertismentul transmis de BNR pornește de la nivelul alarmant al deficitului bugetar înregistrat în 2024, considerat nesustenabil în absența unor șocuri externe majore sau a unor crize financiare evidente.

România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, într-un context lipsit de evenimente excepționale precum dezastre naturale sau crize economice globale. Această situație este interpretată de specialiști drept o dovadă clară că dezechilibrele provin din politici interne și dintr-un nivel de cheltuieli peste capacitatea reală a economiei.

„Am pornit anul trecut de la o situaţie extrem, extrem de critică: un deficit de 9,3% din PIB într-un an fără nicio criză, fără niciun fel de problemă. Când spun problemă, mă refer la inundaţii, furtuni sau alte fenomene naturale. Anul 2024 n-a avut nimic din toate acestea. Un deficit de 9,3% din PIB este colosal şi insuportabil. Iar această abordare s-a prelungit până când am avut un nou guvern, în vara anului trecut. Măsurile adoptate de acest guvern au fost criticate foarte mult. Şi poate pe bună dreptate.

În definitiv, nimănui nu-i place să fie cel care începe să strângă cureaua. Este clar însă că va trebui să strângem cureaua. În momentul în care ţara are un deficit bugetar de peste 9% într-un an şi un deficit extern de 8% din PIB, asta ce înseamnă? Înseamnă că trăim foarte mult peste mijloacele pe care le avem. Trăim din împrumuturi externe. Nu se poate rezolva acest lucru fără a strânge cureaua. Nu există altă soluţie. Există însă varianta de a strânge cureaua încet, încet, aşa cum încearcă de aproape un an guvernul României, sau varianta de a nu o face de bunăvoie şi de a ajunge la crize de genul celei din Grecia”, a declarat Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, la conferinţa „Piaţa financiar-bancară”, organizată de ziarul Bursa.

Pe lângă deficitul bugetar, și deficitul extern, estimat la aproximativ 8% din PIB, indică o dependență accentuată de finanțarea externă. Această combinație amplifică vulnerabilitatea economiei în fața schimbărilor de pe piețele internaționale.

BNR avertizează asupra riscului unei crize similare celei din Grecia dacă ajustările sunt amânate

BNR atrage atenția că lipsa unor măsuri ferme și rapide de corecție poate împinge România spre un scenariu similar celui experimentat de Grecia începând cu 2008.

Experiența Greciei este invocată ca exemplu relevant al consecințelor întârzierii reformelor fiscale și al acumulării unor dezechilibre majore pe termen lung. Criza elenă nu a fost un fenomen spontan, ci rezultatul unor politici economice nesustenabile aplicate ani la rând.

„Criza din Grecia, care a început în 2008, atunci când s-a produs o ruptură internaţională, era, de fapt, pregătită de mulţi ani. Grecia îşi falsifica statisticile şi ajunsese la o datorie publică fabuloasă, iar în momentul în care s-a produs criza, partidul aflat la guvernare a ajuns la concluzia că mai bine nu face nimic şi aşteaptă.

Rezultatul a fost că au pierdut încă şase luni, iar acum, după ce au făcut tot ce le-au cerut finanţatorii internaţionali, în anul 2024, ultimul an pentru care avem statistici internaţionale, PIB-ul Greciei pe locuitor este mai mic decât era în 2004. Vorbim despre 20 de ani de stagnare. Acesta este preţul pe care îl plătesc grecii pentru ceea ce au făcut. Nu trebuie să repetăm şi noi acest lucru. Avem şansa să nu o facem. Sper să ne ţinem de ea”, a declarat Eugen Rădulescu.

Potrivit reprezentantului BNR, diferența esențială între evitarea și declanșarea unei crize constă în ritmul și consistența măsurilor de consolidare fiscală. România se află încă într-o etapă în care poate corecta dezechilibrele gradual, însă această fereastră de oportunitate este limitată.

Specialiștii subliniază că ajustările fiscale, deși nepopulare, sunt inevitabile în contextul actual. Alternativa o reprezintă intervenții forțate, impuse de creditori externi, care pot avea efecte mult mai dure asupra economiei și nivelului de trai.

Tabel sinteză – principalele avertismente și indicatori economici analizați de BNR: