Banii plătiți care l-au enervat pe Traian Băsescu: M-am scârbit! Fostul președinte cere un acord cu FMI

Fostul președinte Traian Băsescu nu este deloc mulțumit de situația economică actuală a României, invocând deficitul bugetar ridicat, nivelul mare al dobânzilor și instabilitatea politică. Acesta a criticat sporurile din sectorul public și a sugerat măsuri inspirate din perioada crizei din 2010. Totodată, a recomandat încheierea unui „acord de precauție” cu FMI pentru a evita riscurile legate de finanțarea statului.

Avertismentul lui Traian Băsescu privind situația economică și nivelul ridicat al îndatorării la care a ajuns România

Fostul președinte Traian Băsescu a lansat un avertisment dur duminică seară, prezentând o evaluare pesimistă a situației economice și financiare a României. Acesta a susținut că țara s-ar afla într-o „fundătură economică”, caracterizată de un deficit bugetar ridicat, apropiat de niveluri de criză, dar și de o creștere îngrijorătoare a îndatorării externe.

În opinia sa, statul ar fi ajuns în situația de a se împrumuta de la Fondul Monetar Internațional pentru a-și acoperi nevoile financiare.

Fostul șef al statului a criticat modul în care sunt gestionate cheltuielile publice, aducând în discuție sporurile acordate în unele ministere. El a explicat că analizase recent situația din Ministerul Dezvoltării și că fusese revoltat de existența unor sporuri care ajungeau la 35% din salariul brut, denumite sporuri de compromis sau de complexitate.

Traian Băsescu a considerat că acordarea unor astfel de beneficii, care cumulate pot echivala cu un salariu întreg, ridică semne de întrebare cu privire la justificarea eventualelor tăieri de drepturi sociale sau reduceri aplicate altor categorii de angajați.

„Am luat acum situația sporurilor în Ministerul Dezvoltării. Am văzut și eu chestia asta cu sporurile. M-am scârbit să ai 35% din salariul brut spor de compromis, sau cum îl numeau. Cred că așa l-au numit, că mi-am și scris. Nu, dar e revoltător!

Dacă dai astfel de sporuri, care cumulate mai fac cât un salariu, care mai e justificarea să tai la ceilalți sau să tai din drepturile sociale?”, a afirmat Traian Băsescu.

Trebuiau luate măsuri inspirate din măsurile de austeritate din 2010

Întrebat cum ar gestiona actuala situație, fostul președinte a indicat că ar adopta o abordare similară cu cea avută de el în perioada crizei din 2010.

Traian Băsescu a explicat pentru România TV că atunci principiul de bază fusese protejarea economiei și evitarea impunerii unor sarcini suplimentare mediului privat, dar și limitarea creșterii șomajului. Băsescu a arătat că, în acel context, fusese aplicată o reducere generală a salariilor bugetarilor cu 25%, fără concedieri masive.

Totodată, el a amintit că reducerea personalului se realizase prin măsuri administrative, precum interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat și limitarea angajărilor, astfel încât la fiecare șapte pensionări să fie permisă o singură nouă angajare.

În opinia sa, aceste măsuri contribuiseră la stabilizarea finanțelor publice, în condițiile în care deficitul bugetar din 2009 fusese chiar mai mare decât cel actual, atingând nivelul de 9,2%.

„Eu aș fi mers exact cum am mers atunci. Principiul a fost să nu atingem economia, să nu punem sarcini în plus, să vedem cum rezolvăm fără să creăm foarte mult șomaj.

Atunci am făcut o chestie de genul, tăiam 25% la toată lumea, dar nu dădeam pe nimeni afară. Reducerea de personal s-a făcut din două surse: nimeni nu putea lua în același timp salariu și pensie de la stat, iar la fiecare șapte pensionari era o nouă angajare.

S-au rezolvat și am plecat de la un deficit bugetar puțin mai mare decât cel de acum. În 2009, deficitul bugetar era 9,2%”, a explicat Traian Băsescu.

Instabilitatea politică are efecte asupra finanțelor publice. Ar fi nevoie de un acord de precauție cu FMI, crede Băsescu

Traian Băsescu a atras atenția și asupra efectelor instabilității politice generate de disputele din interiorul coaliției de guvernare. El a susținut că astfel de conflicte creează impresia de nesiguranță în rândul investitorilor și al creditorilor, ceea ce ar complica eforturile statului de a se finanța.

Fostul președinte a afirmat că autoritățile ar fi încercat recent să se împrumute de la bănci, însă nu ar fi reușit să obțină dobânzi considerate acceptabile, instituțiile financiare solicitând costuri de finanțare între 7,5% și 8%, în timp ce Guvernul ar fi mizat pe dobânzi de aproximativ 4,5%.

El a explicat că o astfel de diferență este explicabilă în condițiile unei inflații de circa 10%, subliniind că nicio bancă nu ar acorda împrumuturi în pierdere.

În plus, Băsescu a evidențiat presiunea tot mai mare generată de plata dobânzilor la datoria publică, menționând că anul trecut România ar fi achitat aproximativ 10 miliarde de euro, echivalentul costului pentru construcția a circa 1.000 de kilometri de autostradă.

Pentru anul în curs, suma ar urma să crească la 12 miliarde de euro, iar perspectivele pentru anul viitor ar indica o majorare suplimentară.

„Certurile astea nu fac decât să creeze impresia de instabilitate politică, ceea ce nu-i bine pentru România. Încercau luna asta să se împrumute bani de la bănci, dar nu le-a dat nimeni cu dobândă acceptabilă.

Toți le cereau dobânzi de 7,5-8%, în condițiile în care ei se așteptau la 4,55%. Ridicolul situației este că nu poți să ceri băncii să-ți dea bani cu 4,5-5% dobândă când tu ai inflație de 10%. Ce bancă-ți dă în pierdere împrumuturile?

Anul trecut am plătit 10 miliarde de euro dobânzi, echivalentul a 1000 km de autostradă. Anul acesta sunt 12 miliarde, iar la anul vor fi și mai mari sumele de plată”, a punctat Băsescu.

În acest context, fostul șef al statului a recomandat încheierea unui acord de precauție cu Fondul Monetar Internațional, argumentând că o astfel de înțelegere ar asigura accesul rapid la finanțare în situații dificile și ar reduce riscul intrării în incapacitate de plată.

„Ar fi foarte bine să facem un acord de precauție cu Fondul, în care să știm că avem o sumă rezervată și la nevoie o putem trage.

Cât timp ai acord cu Fondul, sigur nu intri în încetare de plăți. Dar dacă intri fără un astfel de acord, riști să nu poți acoperi nevoile”, a încheiat Traian Băsescu.