Banii care nu mai trebuie plătiți de stat românilor. Decizia ÎCCJ privind dobânzile, publicată în Monitorul Oficial

O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție aduce o clarificare esențială în litigiile dintre beneficiarii fondurilor europene și APIA. Instanța supremă a stabilit că dobânda fiscală de 0,02% pe zi nu este aplicabilă sumelor ce trebuie restituite după anularea unor creanțe bugetare rezultate din nereguli. Hotărârea, devenită obligatorie prin publicarea astăzi în Monitorul Oficial, va influența direct toate cauzele aflate pe rol și pe cele viitoare.

ÎCCJ tranșează disputa privind dobânzile în litigiile cu APIA

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin Decizia nr. 24 din 24 noiembrie 2025, pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii, că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură nu datorează dobânda fiscală de 0,02% pe zi pentru întârzierile la restituirea unor sume către beneficiari, atunci când aceste sume rezultă din anularea în instanță a unor acte administrative prin care fuseseră stabilite creanțe bugetare provenite din nereguli în gestionarea fondurilor europene.

Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 44 din data de azi, 21 ianuarie 2026, dată de la care interpretarea devine obligatorie pentru toate instanțele din România.

Hotărârea vine să clarifice o practică judiciară neunitară. În numeroase litigii cu APIA, fermierii sau companiile care obțineau anularea unor procese-verbale, note sau decizii prin care li se imputau sume solicitau și plata dobânzilor pentru perioada în care banii fuseseră reținuți.

Unele instanțe acordau dobânda fiscală prevăzută de Codul de procedură fiscală, în timp ce altele considerau că aceasta nu este aplicabilă în astfel de situații.

Creanțe bugetare, nu creanțe fiscale

ÎCCJ a reținut că dobânda fiscală de 0,02% pe zi se aplică exclusiv creanțelor fiscale, respectiv impozitelor, taxelor și altor sume asimilate acestora. În schimb, sumele stabilite ca urmare a constatării unor nereguli în materia fondurilor europene au regimul juridic al creanțelor bugetare, conform OUG nr. 66/2011, fără a avea natura unor creanțe fiscale propriu-zise.

În consecință, acestea nu pot atrage aplicarea dobânzii fiscale, chiar dacă sunt administrate de o instituție publică și provin din fonduri gestionate de stat.

Prin publicarea în Monitorul Oficial, decizia ÎCCJ capătă forță obligatorie, așa cum prevede articolul 517 alineatul (4) din Codul de procedură civilă.

Hotărârea nu produce efecte asupra deciziilor definitive pronunțate anterior, însă va fi aplicată în toate dosarele aflate pe rol și în cauzele viitoare care ridică aceeași problemă de drept.

Impactul asupra beneficiarilor și al statului

Pentru beneficiarii fondurilor, efectul este unul semnificativ: devine practic imposibilă obținerea dobânzii fiscale de 0,02% pe zi în litigii de acest tip, întrucât instanțele nu mai pot adopta interpretări diferite.

De cealaltă parte, APIA și statul român scapă de riscul unor obligații financiare considerabile, generate de acumularea unor dobânzi fiscale ridicate în urma anulării actelor administrative.

Totuși, decizia ÎCCJ nu exclude complet posibilitatea acordării unor dobânzi. Instanța supremă pornește de la ideea că lipsa de folosință a banilor poate produce un prejudiciu, care ar putea fi reparat prin mecanismele dreptului comun sau ale contenciosului administrativ.

Astfel, rămâne deschisă calea solicitării dobânzii legale civile, în funcție de circumstanțele fiecărui caz. Prin această hotărâre, ÎCCJ a stabilit clar regula potrivit căreia dobânda fiscală nu se aplică în acest domeniu, oferind un cadru predictibil pentru viitoarele litigii legate de fondurile europene.