Dan Suciu a explicat că reducerea deficitului bugetar, considerat anterior principala problemă a economiei, contribuie la diminuarea presiunilor inflaționiste, a datoriei publice și a incertitudinilor legate de dezvoltarea economică și stabilitatea macroeconomică a României. În acest context, există premise mai coerente și mai stabile din punct de vedere macroeconomic pentru anul 2026.
Purtătorul de cuvânt al BNR spune că măsurile fiscale încep să dea rezultate
Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României a subliniat că BNR se află într-o relație foarte strânsă de colaborare cu Guvernul, cu consultări frecvente și proiecte comune, în special cu Ministerul Finanțelor, unde discuțiile au loc aproape zilnic. Politicile de stabilitate macroeconomică asumate de banca centrală sunt corelate cu politicile guvernamentale, aspect evidențiat inclusiv în documentele oficiale și în rapoartele realizate împreună cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Întâlnirile la nivel înalt între conducerea BNR și prim-ministru sunt considerate firești în acest cadru de cooperare.
„Avem consultări dese cu membrii Guvernului, suntem într-o relaţie foarte strânsă, lucrăm împreună pe o serie întreagă de proiecte. Cu Ministerul de Finanţe, probabil, avem consultări zilnice. Elementele de stabilitate macro-economică pe care ni le asumăm sunt corelate cu politicile guvernamentale. Vedem această corelaţie, este subliniată şi în documentele oficiale şi în rapoartele pe care le avem cu Uniunea Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional sau cu Banca Mondială.
O întâlnire şi o discuţie este un element firesc. La un moment dat, are loc la nivel de vârf între guvernator şi prim-ministru (…) Deficitul bugetar reprezenta principala problemă. Era generator de inflaţie, de datorie publică, de o serie întreagă de neclarităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a României şi stabilitatea economică. Pas important: consolidarea fiscală dă rezultate şi ne permite să abordăm cu mai multă încredere, şi cu sprijinul Guvernului, bătălia împotriva inflaţiei, care este o funcţie a Băncii Naţionale. Aşa că sunt câteva premise pentru 2026 ceva mai coerente din perspectiva macroeconomică şi ceva mai stabile”, a spus Suciu la Digi 24.
Referitor la politica monetară, oficialul BNR a explicat că nivelul actual al dobânzii de politică monetară, de 6,5%, nu este ridicat raportat la inflație, fiind chiar sub nivelul acesteia. Banca centrală încearcă să gestioneze lupta împotriva inflației fără a afecta creșterea economică, menținând un echilibru între susținerea economiei și controlul prețurilor. Prognoza actuală indică o ușoară scădere a inflației în prima parte a anului și o reducere mai accentuată în a doua parte, motiv pentru care nu se are în vedere o majorare a dobânzii. Posibilitatea unei reduceri a dobânzii în cursul acestui an va depinde de clarificarea unor incertitudini interne, inclusiv cele legate de buget, dar și de evoluțiile externe, considerate numeroase și dificile de anticipat.
„Nu ştiu dacă 6,5% (n.red. nivelul dobânzii de politică monetară) e o dobândă mare, dacă o raportăm la inflaţie. Nu este o dobândă mare. Este o dobândă mult sub inflaţie. De obicei, bătălia cu inflaţia se face cu o dobândă peste inflaţie. Asta ar fi o dobândă mare. Încercăm să abordăm această problemă dintr-o perspectivă care să nu inhibe creşterea economică, să susţină atât cât se poate creşterea economică fără a da peste cap inflaţia.
Aţi văzut comunicatul de presă pe care l-a dat Consiliul de Administraţi al Băncii Naţionale, după şedinţa de zilele trecute… Se menţine această prognoză de evoluţie a inflaţiei, cu o uşoară scădere în prima parte a anului şi cu o scădere ceva mai semnificativă în partea doua a anului. În consecinţă, nu se pune problema, evident, a majorării dobânzii şi, în funcţie de necunoscutele pe care încercăm să le mai risipim în perioada imediat următoare, cel puţin pe plan intern, apropo de bugetul pe care există acum o discuţie, să vedem dacă se creează premisele pentru o reducere de dobândă în cursul acestui an. După cum vedeţi, pe plan extern, incertitudinile sunt numeroase şi extrem de serioase şi e greu de făcut un scenariu care să le ia în considerare în acest moment”, a mai spus Dan Suciu.
În prima parte a anului, scăderea inflației este așteptată să fie modestă
În prima parte a anului, scăderea inflației este așteptată să fie modestă, din cauza unor factori precum renunțarea la plafonarea prețului la gaze și presiunile persistente asupra prețurilor alimentare. După depășirea efectului de bază al majorării TVA din vara anului trecut, este de așteptat o intrare pe o pantă descendentă mai clară a inflației. Ultima estimare, din noiembrie anul trecut, indica un nivel de aproximativ 4%, urmând ca datele noi, disponibile în februarie, să confirme sau să modifice această prognoză.
„Din păcate, am văzut în continuare o presiune pe preţurile alimentare. E un specific al momentului şi sunt elemente care ne fac să credem că evoluţia în primul semestru al anului va fi una destul de redusă în ceea ce priveşte inflaţia. Dar odată ce se depăşeşte efectul de bază al majorării TVA din vara anului trecut, e clar că vom intra pe o pantă descendentă. Important este ca această pantă să fie una semnificativă. Ultima estimare, din noiembrie anul trecut, era undeva de 4%. Nu ne-au venit încă toate datele, vom vedea în februarie, pe măsură ce vor veni date noi, dacă schimbăm această problemă sau nu”, a subliniat purtătorul de cuvânt al BNR.
În ceea ce privește riscul unei recesiuni tehnice, Dan Suciu a precizat că aceasta, dacă va apărea, ar fi mai degrabă rezultatul unor comparații statistice trimestriale și nu semnul unei situații economice grave. Pentru întreg anul 2025 este estimată o creștere economică, iar statisticile ar urma să reflecte acest lucru. De asemenea, premisele pentru anul 2026 indică șanse reale de continuare a creșterii economice, cu condiția ca Guvernul să continue politicile deja inițiate, considerând că au fost făcuți pași importanți, dar procesul nu este încă finalizat.
„Ea este, dacă apare, expresia unor comparaţii statistice trimestriale, nu neapărat a unei situaţii economice dezastruoase. E important de făcut această diferenţă, mai ales că vom avea probabil pentru tot parcursul anului 2025 o creştere economică. Statistica va înregistra pentru anul 2025 o creştere economică, ceea ce este important, iar premisele pentru 2026 arată că există toate şansele pentru creştere economică. Guvernul să continue politicile pe care le-a declanşat acum, pentru că s-au făcut câţiva paşi importanţi, dar încă suntem departe de final. Avem de lucrat în continuare cu Guvernul pe această direcţie şi sunt convins că se poate ieşi, în cursul acestui an, dintr-o situaţie dificilă”, a conchis Suciu.
În acest context, premierul Ilie Bolojan s-a aflat miercuri dimineață la Banca Națională a României, unde a avut discuții cu guvernatorul Mugur Isărescu. Potrivit surselor guvernamentale, pe agenda întâlnirii s-au aflat, cel mai probabil, construcția bugetară pentru anul 2026 și nivelul deficitului bugetar.
