Bani rapizi pentru primării și miză uriașă pe PNRR. Guvernul deblochează 12 miliarde de lei
SURSA FOTO: Dreamstime - Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare
Executivul a adoptat două ordonanțe de urgență care permit finanțarea accelerată a proiectelor derulate de autoritățile locale prin PNRR. Mecanismul include credite fără dobândă din Trezorerie și fonduri pentru cofinanțare, într-un efort de a crește absorbția banilor europeni până la termenul-limită.
Credite de 10 miliarde lei fără dobândă pentru proiectele din PNRR
Guvernul a decis, în ședința de luni, introducerea unui mecanism prin care Trezoreria poate acorda credite de până la 10 miliarde de lei unităților administrativ-teritoriale (UAT-uri), pentru a urgenta proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că acest sistem este gândit să acopere întârzierile de plată și să asigure continuitatea investițiilor.
”Prima astfel de ordonanţă practic creează cadrul legislativ în care Trezoreria să poată oferi credite în valoare de 10 miliarde de lei pentru UAT-uri, pentru accelerarea proiectelor din PNRR, fie că e vorba de granturi sau de loan-uri. Practic, până în noiembrie 2026, Trezoreria va oferi proiecte cu dobândă zero pentru UAT-uri, astfel încât să suplinească practic procedurile în care facturile sunt pe drum, dar plăţile nu se fac la timp”, a afirmat Nazare.
Plăți accelerate „pe ultima sută de metri”
Oficialul a subliniat că măsura vine într-un moment critic, în care România trebuie să finalizeze rapid etapele asumate pentru a nu pierde bani europeni.
”Şi pentru că mai avem foarte puţin timp, până la 31 august, am creat acest procedeu în care să putem suplini plăţile şi să accelerăm pe ultima sută de metri plăţile din PNRR, astfel încât să maximizăm absorbţia acestor bani. Este un mecanism creat în premieră şi sperăm că acest mecanism să dea rezultate, astfel încât atât pe componenta de împrumuturi, cât şi pe componenta din granturi, aceşti bani să ajungă în economie şi PNRR-ul să aibă o rată de absorbţie cât mai mare”, a transmis ministrul Finanţelor.
Alte 2 miliarde lei pentru cofinanțare și cheltuieli neeligibile
A doua ordonanță adoptată de Executiv introduce credite din Trezorerie cu dobândă, destinate acoperirii cheltuielilor neeligibile și contribuției proprii în proiectele europene.
”De această dată sunt credite cu dobândă pentru autorităţi locale, pentru cheltuieli neeligibile sau pentru cofinanţarea unor proiecte pe funduri europene. Aceşti bani sunt prinşi în buget. E vorba de două miliarde de lei care, practic, pot fi operaţi şi, din acest moment, UAT-uri pot transmite solicitări pentru utilizarea acestor bani. În total e vorba de 12 miliarde de lei care nu afectează deficitul în acest an, dar care accelerează absorbţia şi accelerează, practic, infuzia de bani în economie de care economia României în 2026 are nevoie”, a explicat Alexandru Nazare.
Avertisment: instabilitatea politică poate afecta PNRR
Ministrul Finanțelor a atras atenția că o eventuală schimbare a Guvernului ar putea complica implementarea proiectelor finanțate din PNRR.
”E foarte important ca în perioada următoare atenţia întregii administraţii publice să fie îndreptată pentru implementarea acestor proiecte şi obţinerea banilor”, spune Nazare.
Acesta a explicat că, în cazul adoptării unei moțiuni de cenzură, pot apărea blocaje administrative.
”Pentru că e vorba de mai puţin de patru luni de zile până la finalizarea PNRR-ului, ca atare este esenţial ca, în perioada următoare, toate autorităţile statului, agenţiile, ministere, autorităţile publice locale care gestionează proiecte din PNRR (…) e foarte important ca în perioada următoare atenţia întregii administraţii publice să fie îndreptată pentru implementarea acestor proiecte şi obţinerea banilor”, a explicat Alexandru Nazare.
Vești bune de la Bruxelles: 2,62 miliarde euro, „cerere curată”
În paralel, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România urmează să încaseze integral 2,62 miliarde de euro din PNRR, aferente cererii de plată 4.
Oficialul a precizat că evaluarea jaloanelor și țintelor a fost finalizată, iar documentația va fi formalizată în perioada următoare. Totodată, România a finalizat negocierile cu Norvegia și statele din Spațiul Economic European – Liechtenstein și Islanda – pentru accesarea unei finanțări suplimentare de 497,6 milioane de euro.
Întârzieri în trecut, presiune pe prezent
Ministrul a amintit și problemele din trecut privind cererile de plată anterioare, unde România a întâmpinat suspendări din cauza neîndeplinirii unor jaloane importante, inclusiv în domenii precum pensiile speciale sau guvernanța companiilor de stat.
Prin contrast, cererea de plată 4 este prezentată ca un exemplu de progres administrativ, în condițiile în care a fost depusă la timp și acceptată fără corecții majore.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




