Lege adoptată. Vânzarea activelor statului, blocată până la finalul lui 2027: Suntem împotriva metodei alese-de vânzare accelerată

Proiectul inițiat de PSD care prevede interzicerea vânzării acțiunilor statului la companiile profitabile a trecut de Senat și merge la Camera Deputaților pentru votul final. Măsura, care ar urma să se aplice până la finalul anului 2027, a stârnit reacții puternice în Parlament, fiind susținută de PSD și AUR și criticată dur de opoziție.

Legea adoptată de Senat: interdicție până în 2027 pentru vânzarea acțiunilor statului

Plenul Senatului a votat, luni, proiectul de lege care blochează temporar înstrăinarea participațiilor statului în companii strategice și profitabile. Inițiativa a fost susținută de PSD și a primit 71 de voturi „pentru”, 29 „împotrivă” și 11 abțineri.

Conform proiectului, până la 31 decembrie 2027 este interzisă vânzarea acțiunilor deținute de stat în:

• companii și societăți naționale
• instituții de credit
• orice altă entitate unde statul este acționar, indiferent de participație

Totodată, legea prevede suspendarea tuturor operațiunilor aflate deja în derulare care vizează astfel de tranzacții.

Excepții importante prevăzute în lege

Interdicția nu se aplică în toate cazurile. Sunt exceptate:

• companiile care înregistrează pierderi timp de cinci ani consecutiv
• societățile aflate în insolvență, stabilită prin hotărâre definitivă
• participațiile statului cu o valoare sub 5 milioane de lei

Aceste excepții permit statului să intervină în cazul companiilor neperformante, fără a bloca complet mecanismele de restructurare.

Amendament adoptat: majorările de capital rămân posibile

Senatorii au introdus un amendament important, susținut de AUR, care clarifică faptul că legea nu interzice majorările de capital.

Textul prevede că „nu se împiedică majorarea capitalului social prin emisiunea de acţiuni (…) dacă acestea nu au ca obiect înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat şi se efectuează cu respectarea legislaţiei societare, a legislaţiei pieţei de capital, a dreptului de preferinţă al acţionarilor existenţi, precum şi a normelor privind ajutorul de stat, după caz”.

Motivarea amendamentului arată că, fără această precizare, legea ar fi putut bloca mecanisme legale de finanțare, chiar dacă acestea nu reprezintă, în esență, privatizări.

PSD: nu suntem împotriva listării, ci a momentului și metodei

Inițiatorii proiectului susțin că măsura nu vizează blocarea definitivă a listărilor sau a vânzărilor, ci doar amânarea acestora într-un context economic considerat nefavorabil.

„Iniţiativa nu îşi propune în vreun fel să blocheze pentru totdeauna înstrăinarea acţiunilor statului la companiile strategice. Ne referim în textul legii doar la oportunitate şi moment. (…) Dacă avem ceva de obiectat este cu privire la metoda stabilită pentru înstrăinarea activelor statului, acţiunilor statului la companiile profitabile şi momentul, oportunitatea”, a declarat Daniel Zamfir în plen.

Acesta a transmis și un mesaj dur privind contextul politic:

„AM SCOS ELEFANTUL DIN INCAPERE
Astazi, in plenul Senatului a trecut legea privind interdictia de a instraina actiuni ale Statului la companiile profitabile pana la 31 dec 2027.
Nu suntem, de principiu, impotriva listarii, in schimb, suntem impotriva metodei alese-de vanzare accelerata prin negociere directa-si a momentului inoportun in conditiile volatilitatii pietei financiare si energetice.
Restul e zgomot si propaganda!”

Zamfir a mai afirmat că prin această lege „ţara este apărată de şobolăniile care se fac în Guvern pe ascuns”.

USR: „nu protejează interesul național, ci blochează reforma”

Opoziția a criticat dur proiectul, susținând că acesta ar putea afecta reformele asumate prin PNRR și ar bloca modernizarea companiilor de stat.

„Probabil va fi cea mai scumpă moţiune de cenzură din istorie. Ni se spune că listarea înseamnă vânzare. Este fals. Listarea înseamnă transparenţă, disciplină, performanţă. Statul rămâne acţionar majoritar, dar companiile sunt obligate să livreze rezultate. (…) Această iniţiativă nu protejează interesul naţional, protejează, de fapt, lipsa de reformă”, a declarat liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș.

Acesta a mai subliniat că sincronizarea proiectului cu moțiunea de cenzură indică o miză politică, nu una economică.

PNL: „o lege anti-românească, cu pierderi de miliarde”

Critici dure au venit și din partea PNL. Președinta Comisiei de buget-finanțe, Gabriela Horga, a avertizat asupra impactului economic.

„O lege profund anti-românească, ce poate genera pierdere atât românilor, de miliarde de euro, companiilor româneşti şi fondurilor private de pensii. (…) În primul rând, nu vinde nimeni şi nici nu privatizează nimeni vreo companie de stat. Listarea unui pachet minoritar de acţiuni la bursă înseamnă deparazitarea companiilor de stat de firmele care le căpuşează de ani de zile”, a afirmat Horga.

AUR și alte formațiuni susțin proiectul

Senatorii AUR au susținut inițiativa, invocând necesitatea protejării intereselor naționale.

„Adevărata libertate şi forţa unui stat constau în proprietatea sa asupra bunurilor de existenţă”, a declarat Mircia Chelaru.

La rândul său, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat: „Vindem ţara la români, nu la străini”.

De asemenea, reprezentanți ai altor formațiuni au susținut proiectul, argumentând că păstrarea controlului asupra activelor strategice este esențială.

Context politic tensionat și legătura cu moțiunea de cenzură

Proiectul a fost depus într-un moment politic sensibil, în aceeași zi în care PSD a organizat un referendum intern prin care liderii partidului au decis retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan.

Inițiativa este percepută de unii analiști ca parte a unui pachet mai larg de măsuri politice care au dus la declanșarea crizei guvernamentale.

Ce urmează: Votul final la Camera Deputaților

Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. Dacă va fi adoptat și acolo, interdicția va intra în vigoare până la finalul anului 2027.

Inițiatorii au menționat anterior că programul de guvernare nu include vânzarea de active la companii strategice precum CEC Bank, Portul Constanța, Compania Aeroporturi, Salrom, Romgaz, Transgaz sau Hidroelectrica.

O decizie cu impact major asupra economiei și pieței de capital

Legea ridică întrebări importante despre direcția economică a României, echilibrul dintre protejarea activelor strategice și nevoia de reformă și transparență.

Deznodământul final va depinde de votul din Camera Deputaților, dar și de contextul politic în continuă schimbare.