Bancnotele care trebuie predate imediat autorităților. Niciun român nu trebuie să plătească cu ele. Riscă dosar penal

În județul Iași, doi bărbați, în vârstă de 30 și 31 de ani, au fost reținuți după ce au pus la cale o schemă de înșelătorie care a implicat utilizarea de bancnote euro false pentru achiziționarea și revânzarea de oi, capre și vaci.

Doi bărbați au cumpărat oi și vaci cu bancnote euro false. Aceștia au fost anchetați de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași – Serviciul de Combatere a Finanțării Terorismului și Spălării Banilor, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, fiind acuzați de „falsificare de valori străine” și „înșelăciune”.

Polițiștii au depistat tranzacții cu bancnote false în Iași și Botoșani

Din ancheta penală a reieșit că, pe 6 februarie, cei doi bărbați au indus în eroare o persoană de la care au cumpărat 75 de oi și capre, achitând 4.800 de euro cu 96 de bancnote false de 50 de euro. Animalele au fost ulterior valorificate în aceeași zi pentru 12.500 de lei.

Ulterior, pe 9 februarie, aceștia au cumpărat două bovine de la o altă persoană, plătind 3.400 de euro cu 68 de bancnote false, toate făcând parte din același tip de fals.

Pe 26 martie, cei doi au fost depistați în județul Botoșani imediat după ce finalizaseră o altă tranzacție de achiziționare a unei bovine, pentru care au plătit 2.000 de euro cu 40 de bancnote false de 50 de euro. În momentul depistării, asupra acestora au mai fost găsite 160 de bancnote de 50 de euro false.

Polițiștii au descoperit și ridicat mai multe mijloace de probă

În urma a trei percheziții domiciliare efectuate pe 27 martie, polițiștii au descoperit și ridicat mai multe mijloace de probă, printre care și telefoane mobile. În aceeași zi, cei doi bărbați au fost reținuți pentru 24 de ore și urmează să fie prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași și ulterior instanței de judecată cu propuneri legale.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani.

„La data de 26 martie, cele două persoane cercetate au fost depistate în judeţul Botoşani, imediat după ce ar fi finalizat o altă tranzacţie de achiziţionare a unei bovine, pentru care ar fi achitat 2.000 de euro cu 40 de bancnote false din cupiură de 50 de euro. Asupra acestora au mai fost găsite 160 de bancnote de 50 de euro false.

În urma celor trei percheziţii domiciliare efectuate de către poliţişti, la data de 27 martie, au fost descoperite şi ridicate mai multe mijloace de probă, printre care mai multe telefoane mobile.

Astăzi, 27 martie, cele două persoane au fost reţinute, pentru 24 de ore, de către poliţişti, iar în cursul acestei zile vor fi prezentate Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi şi ulterior instanţei de judecată cu propuneri legale”, au transmis autoritățile într-un comunicat.

Orice persoană care are suspiciuni privind autenticitatea unei bancnote trebuie să se adreseze imediat poliției

Amintim că orice persoană care se află în posesia unei bancnote falsificate sau are suspiciuni privind autenticitatea unei bancnote trebuie să se adreseze imediat poliției. Cetățenii nu pot primi la schimb bancnote autentice, iar autoritățile recomandă raportarea rapidă pentru a evita eventuale prejudicii.

„Orice persoană care se află în posesia unei bancnote falsificate sau are suspiciuni asupra autenticității unei bancnote trebuie să se adreseze, de îndată, celei mai apropiate secții de poliție. Cetățenii nu pot primi la schimb bancnote autentice”, au atras atenția reprezentanții BNR.

Falsificarea de monedă, fie că este vorba de bancnote sau monede, precum și punerea în circulație a acestora, sunt fapte pedepsite de Codul penal. Pentru falsificarea de monedă cu valoare circulatorie, pedeapsa poate varia între trei și zece ani de închisoare, alături de interzicerea anumitor drepturi. Aceleași sancțiuni se aplică chiar dacă moneda falsificată nu a fost pusă oficial în circulație, iar tentativa de falsificare este și ea pedepsită.

Punerea în circulație a banilor falși este sancționată cu aceeași pedeapsă ca pentru falsificarea lor. Legea prevede că actul de punere în circulație, precum și primirea, deținerea sau transmiterea valorilor falsificate în vederea circulației, se pedepsește conform normelor pentru falsificarea prin care au fost produse. Această regulă se aplică inclusiv atunci când autorul sau un participant la infracțiune recirculă banii falși.

„Punerea în circulație a valorilor falsificate prevăzute în art. 310-312 (n.red. monede, titluri de credit sau instrumente de plată, timbre sau efecte poștale), precum și primirea, deținerea sau transmiterea acestora, în vederea punerii lor în circulație, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de falsificare prin care au fost produse.

Punerea în circulație a valorilor falsificate prevăzute în art. 310-312, săvârșită de către autor sau un participant la infracțiunea de falsificare, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de falsificare prin care au fost produse”, arată legea.

De asemenea, legea pedepsește și repunerea în circulație a banilor falși de către persoanele care și-au dat seama ulterior că aceștia nu sunt autentici. În aceste cazuri, pedeapsa se aplică la jumătate din limitele standard, respectiv între un an și jumătate și cinci ani de închisoare. Atât tentativa de punere în circulație, cât și tentativa de repunere în circulație sunt considerate fapte penale.

Persoanele care recirculă bani falși fără să știe că aceștia nu sunt autentici nu riscă sancțiuni penale

Persoanele care recirculă bani falși fără să știe că aceștia nu sunt autentici nu riscă sancțiuni penale. În astfel de situații, riscul este asociat doar repunerii în circulație a falsurilor, respectiv posibilitatea de a prejudicia alte persoane care intră în posesia acestora.

„Cei care recirculă bancnote falsificate, în necunoștință de cauză și în mod neintenționat (n.red. – circumstanțe care pot fi dovedite), nu riscă sancțiuni penale. Riscul este cel asociat repunerii falsurilor în circulație, respectiv păgubirea persoanelor care intră în posesia lor”, subliniază reprezentanții BNR.