Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsBanca Mondială taie drastic prognoza de creștere a României pentru 2026
Banca Mondială a revizuit semnificativ în scădere estimările privind evoluția economiei românești în acest an, indicând o încetinire mai accentuată decât se anticipa anterior. Noua prognoză arată o creștere de doar 0,5%, față de 1,3% cât estima instituția în luna ianuarie, potrivit raportului ECA Economic Update publicat miercuri, 8 aprilie 2026. Ajustarea vine pe fondul măsurilor de consolidare fiscală și al unei cereri interne slăbite.
Raportul indică faptul că și perspectivele pe termen mediu au fost revizuite negativ. Pentru anul 2027, economia României ar urma să avanseze cu 1,4%, în scădere de la estimarea anterioară de 1,9%.
În același timp, bugetul pe anul în curs este construit pe o prognoză de creștere de 1% din PIB, ceea ce sugerează un posibil decalaj între așteptările autorităților și cele ale instituțiilor financiare internaționale.
Consumul și măsurile fiscale frânează economia mai puternic decât se anticipa
Potrivit analizei, încetinirea economică este strâns legată de politicile fiscale și monetare mai restrictive adoptate în ultima perioadă. Experții de la Banca Mondială au arătat că eforturile Guvernului de ajustare fiscală au dus la o reducere abruptă a ritmului de creștere economică.
Instituția a explicat că măsurile precum înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, alături de o politică monetară strictă, au afectat puternic consumul privat.
Acesta a crescut cu doar 0,6% anul trecut, comparativ cu aproape 6% în 2024, contribuind la o creștere economică generală de doar 0,7%. Acest nivel reprezintă cea mai slabă expansiune a economiei românești de la perioada pandemiei de COVID-19.
În același timp, raportul evidențiază și un aspect pozitiv: consolidarea fiscală a început să dea rezultate. România a reușit să reducă deficitul bugetar la 8% din PIB anul trecut, de la 9,3% în 2024, în ciuda încetinirii economice. Pe termen mediu, Banca Mondială estimează că deficitul ar putea coborî sub pragul de 6% din PIB până în 2027, dacă actualele politici sunt menținute.
Regiunea Europa și Asia Centrală încetinește sub presiunea tensiunilor globale
La nivel regional, raportul prezentat de Banca Mondială subliniază că economiile din Europa și Asia Centrală se confruntă cu o încetinire generalizată. Creșterea economică în țările în curs de dezvoltare din această regiune este estimată să scadă la 2,1% în 2026, pe fondul conflictelor geopolitice, inclusiv din Orientul Mijlociu, al fragmentării comerțului global și al incertitudinilor economice.
În Rusia, ritmul de creștere este prognozat să încetinească până la 0,8%, în timp ce restul regiunii ar urma să înregistreze o expansiune de 2,9%. Costurile ridicate ale energiei și incertitudinile persistente sunt identificate drept principalele frâne pentru consum și investiții.
Vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Antonella Bassani, a transmis că reziliența regiunii este supusă unor presiuni constante, în special în cazul statelor dependente de importurile de energie și resurse esențiale.
Ea a subliniat că multe țări vor trebui să adopte măsuri bine țintite pentru protejarea categoriilor vulnerabile și să continue reformele care susțin dezvoltarea mediului de afaceri și crearea de locuri de muncă.
„Rezilienţa regiunii continuă să fie pusă la încercare, mai ales în cazul ţărilor dependente de importurile de gaze naturale, petrol şi îngrăşăminte. În multe ţări vor fi necesare eforturi pentru a gestiona impactul crizei, cu accent pe măsuri bine ţintite pentru protejarea celor mai vulnerabili.
Continuarea reformelor de politici publice pentru dezvoltarea firmelor şi crearea de locuri de muncă va contribui, de asemenea, la atenuarea impactului crizei şi la consolidarea rezilienţei şi dinamismului economic”, transmite Bassani.
În paralel, raportul atrage atenția asupra modului în care politicile industriale sunt utilizate în regiune. Experții consideră că acestea ar trebui să fie mai bine orientate spre dezvoltarea competitivității viitoare, nu spre menținerea vulnerabilităților existente.
Este nevoie de reforme ambiţioase care să modernizeze mediul de afaceri
În prezent, aproape două treimi dintre intervențiile de politică industrială vizează agricultura și industria alimentară, în timp ce doar 10% sunt direcționate către sectoare de înaltă tehnologie sau bunuri de capital.
Economistul-șef pentru regiune, Ivailo Izvorski, a explicat că pentru a obține creșteri mai solide ale productivității și ocupării forței de muncă, statele ar trebui să prioritizeze reforme ambițioase.
„Pentru a obţine o creştere mai puternică a productivităţii şi a ocupării forţei de muncă, ţările din ECA ar putea prioritiza reforme ambiţioase care să modernizeze mediul de afaceri, să stimuleze antreprenoriatul şi să îmbunătăţească calitatea educaţiei.
Intervenţiile publice adaptate – precum parcurile industriale sau zonele economice speciale – reprezintă cel mai important tip de politici industriale care pot contribui la corectarea unor disfuncţionalităţi de piaţă bine identificate. Însă politicile industriale trebuie utilizate cu moderaţie şi doar temporar”, afirmă Ivailo Izvorski.
Raportul prezentat astăzi de Banca Mondială mai recomandă ca politicile industriale să fie utilizate cu moderație și doar temporar, având rolul de a corecta disfuncționalități clare ale pieței. În același timp, intervențiile statului ar trebui să sprijine firmele noi și dinamice din sectorul privat, nu să protejeze companiile existente sau întreprinderile de stat, și să încurajeze concurența, nu să o limiteze.
