România a trăit peste posibilități și va resimți ani buni efectele. Daniel Dăianu: „Măciuca ne-ar fi lovit în creștetul capului foarte rău”

Daniel Dăianu atrage atenția că România a trăit peste posibilități, iar corecția economică va continua și după 2026

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează că România a trăit ani la rând peste posibilitățile sale financiare, iar corecțiile economice începute recent sunt inevitabile și vor continua pe termen mediu. Acesta a explicat miercuri, 8 aprilie 2026, că dezechilibrele acumulate au dus la creșterea datoriei publice și la un deficit bugetar ridicat, iar ajustările necesare vor avea efecte resimțite atât de populație, cât și de mediul de afaceri.

Prezent la Cluj-Napoca, Daniel Dăianu a declarat că România s-a confruntat timp îndelungat cu un dezechilibru între venituri și cheltuieli, ceea ce a determinat o creștere semnificativă a datoriei publice. Acesta a explicat că nivelul datoriei a urcat de la aproximativ 39% din PIB în 2019 la circa 60% în prezent, în timp ce deficitul bugetar din 2024 a depășit 9% din PIB, o evoluție considerată nesustenabilă.

În opinia sa, fără intervențiile recente, situația economică ar fi degenerat mult mai grav, cu efecte severe asupra economiei.

Daniel Dăianu a subliniat că ajustarea deficitului bugetar, aflată deja în curs, este necesară, chiar dacă implică dificultăți pentru populație și companii. El a arătat că o astfel de corecție de amploare nu se poate încheia într-un singur an și va continua inclusiv după 2026, afectând inevitabil nivelul de trai și activitatea economică.

„Doamna de Fier”, premierul României. Delia Velculescu ar putea fi propunerea de prim-ministru tehnocrat a lui Nicușor Dan (Surse)

Ziua Copilului 2026. Ce cadouri sunt „cool” pentru noua generație? Ghid complet pentru 1 Iunie

Totodată, președintele Consiliului Fiscal a evidențiat că nu este nevoie de cunoștințe economice avansate pentru a înțelege că o economie nu poate susține pe termen lung cheltuieli mai mari decât resursele disponibile, în absența unor circumstanțe excepționale.

„România, de mulţi ani trăia peste posibilităţi, cea ce explică şi datoria publică care a sărit de la 39% din PIB în 2019, acum este în jur de 60% din PIB. Deficitul foarte mare din 2024, peste 9% din PIB.

Deci, nu era o evoluţie sustenabilă, măciuca venea şi ne-ar fi lovit în creştetul capului foarte rău, cu multe daune, directe şi coletarale, dacă nu începea această corecţie, care este pe drumul bun, chiar dacă ea semnifică suferinţă, pentru că o ajustare a deficitului bugetar de o asemenea amploare şi care nu se termină în anul acesta, va continua şi după 2026, nu are cum să nu afecteze viaţa oamenilor şi afacerile companiilor.

Nu se poate altfel! Aici nu-ţi trebuie multă ştiinţă economică, îţi trebuie bună credinţă, să înţelegi că nu poţi să ai o viaţă mai bună, în afară de cazul că se produce un miracol şi nu trăim într-o lume a miracolelor”, a afirmat Daniel Dăianu.

Deficitul bugetar nu poate rămâne în jurul valorii de 6% și în anii următori

Referindu-se la perspectivele economice pe termen scurt, Daniel Dăianu a apreciat că un deficit bugetar de aproximativ 6,2% din PIB în acest an ar reprezenta un semnal pozitiv.

El a explicat că un asemenea nivel ar ajuta nu doar la stabilizarea economiei, ci și la menținerea accesului la finanțare și la refinanțarea datoriei publice în condiții mai bune.

Cu toate acestea, Dăianu a avertizat că România nu își poate permite să mențină pe termen lung un deficit în jurul valorii de 6%.

„Eu spun că dacă vom avea deficit în jur de 6,2 în acest an, ceea ce este posibil, ceea ce ar fi foarte bine, nu numai pentru economia nostră, dar şi pentru modul în care vom putea să ne finanţăm în continuare deficitul şi să ne refinanţăm datoria publică.

Pentru că, revin, nu putem să rămânem cu deficitul în jur de 6% în anii care urmează”, a afirmat președintele Consiliului Fiscal.

Dăianu: Nu are cum să se revină la nivelurile de preţ la combustibil de dinainte de izbucnirea războiului

În același context, Daniel Dăianu a adus în discuție și influența factorilor externi, în special a tensiunilor din Orientul Mijlociu. Acesta a remarcat că o eventuală încetare temporară a ostilităților militare are un efect pozitiv asupra piețelor, oferind un moment de respiro. El și-a exprimat speranța că se va ajunge la o înțelegere între părți, subliniind însă că impactul conflictului asupra economiei rămâne semnificativ.

Potrivit acestuia, inflația din România era deja la un nivel ridicat, iar șocurile externe, precum creșterea prețurilor la energie, vor continua să exercite presiuni.

Daniel Dăianu a estimat că, deși va exista un puseu inflaționist, este de așteptat ca în a doua parte a anului să apară un proces de dezinflație.

În ceea ce privește prețurile combustibililor, el a apreciat că acestea nu vor reveni la nivelurile de dinaintea izbucnirii conflictului, inclusiv din cauza distrugerilor suferite de infrastructura energetică.

„Al doilea determinant este legat de războiul din Orientul Mijlociu. Este foarte bine că avem o încetare a ostilităţilor militare pentru două săptămâni. Este foarte bine, este un moment de respiro şi linişteşte pieţele.

Să sperăm că se va ajunge la o înţelegere între părţi. Este un determinant, pentru că şi aşa în România inflaţia era înaltă. Dar va exista o dezinflaţie în partea a doua a anului, în ciuda acestui şoc puternic. Vom avea un puseu inflaţionist şi avem o suire a preţului relativ al energiei. Am văzut la ţiţei că s-a produs o scădere a cotaţiilor, dar nu se va reveni.

În opinia mea nu are cum să se revină la nivelurile de preţ la combustibil de dinainte de izbucnirea războiului. Şi una dintre raţiuni este că a fost distrusă infrastructura energetică”, a încheiat Daniel Dăianu.

Cu ocazia evenimentului de la Cluj, Daniel Dăianu și-a lansat și volumul „Crizele și tentația autoritaristă”, prezentat la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Lucrarea a fost prezentată de rectorul UBB, prof. dr. Daniel David, de fostul negociator şef al României cu Uniunea Europeană, prof. dr. Vasile Puşcaş şi de decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB, conf. univ. dr. Răzvan Mustaţă.

Tabloul economic al României: analiză și previziuni

Adrian Negrescu a analizat și el efectele crizei internaționale de pe piața combustibililor asupra României

Adrian Negrescu, consultant economic și manager al companiei Frames, vorbea și el, cu o zi în urmă, despre efectele conflictului din Orientul Mijlociu, care a dus la scumpirea petrolului, carburanților și a gazelor.

„Prețurile pe care le vedem chiar acum la benzinării reprezintă doar calmul dinaintea furtunii. În funcție de cum evoluează tensiunile internaționale (în special conflictul din Iran), prețurile carburanților ar putea crește din nou și încă foarte rapid.

Dacă situația globală escaladează, prețul barilului de petrol ar putea ajunge la 130-150 de dolari. Pentru noi, asta s-ar traduce într-o lovitură dură: prețul motorinei ar putea să sară de 12-13 lei/litru în doar câteva zile!

De ce suntem vulnerabili, deși oficialii spun adesea că „avem de toate”?

Aproape jumătate din rezervele noastre se află în afara țării. În cazul unei crize majore, Uniunea Europeană ar putea decide să împartă aceste stocuri cu țările care au probleme mult mai mari, din spirit de solidaritate.

În plus, chiar dacă avem două rafinării funcționale, peste 50% din petrolul brut vine din Kazahstan. Dacă fluxul de export se mută spre Asia (unde cererea e uriașă), riscăm să rămânem fără materie primă de rafinat.

Mai mult, importăm 80% din necesarul de motorină al României. Orice blocaj al importurilor ne-ar paraliza economia peste noapte.

Întâlnirile autorităților sunt un pas bun, dar este nevoie urgentă de fapte și măsuri concrete de protecție, nu doar de declarații menite să ne liniștească.

Nu trebuie să ne culcăm pe o ureche crezând că suntem feriți de crizele globale”, a scris Adrian Negrescu pe pagina sa de socializare.