Fostul șef al OMV din perioada când a fost descoperit zăcământul Neptun Deep vrea ca gazele să ajungă și în Austria
Austria ar trebui să beneficieze de gazele naturale care urmează să fie extrase din perimetrul offshore românesc Neptun Deep din Marea Neagră, proiect strategic în care OMV Petrom deține 50% din drepturi și are statutul de operator.
Această poziție a fost susținută public de Gerhard Roiss, fost director general al grupului OMV în perioada 2011–2015, interval în care a fost descoperit zăcământul din Marea Neagră.
Roiss a argumentat, într-o intervenție pentru presa austriacă, că există o obligație morală ca populația Austriei să beneficieze, cel puțin parțial, de pe urma acestei investiții majore.
În opinia sa, participarea statului austriac cu 31,5% la OMV, precum și miliardele de euro investite în dezvoltarea proiectului din România, ar trebui să se reflecte în consolidarea securității energetice a Austriei și, pe termen mediu, în reducerea prețurilor la gaze prin volume suplimentare provenite din Neptun Deep.
„De vreme ce statul austriac deține o participație de 31,5% la OMV și a investit miliarde în dezvoltarea proiectului de exploatare din România, există cel puțin o obligație morală de a permite populației austriece să beneficieze și ea, parțial, de pe urma acestei investiții, în primul rând prin întărirea securității energetice și în al doilea rând prin scăderea prețurilor la gaze, cu ajutorul volumelor suplimentare (din Neptun Deep – n.red.)”, afirmă Gerhard Roiss.
Jumătate din investițiile totale în Neptun Deep aparțin OMV Petrom, companie deținută în proporție de 51,15% de grupul austriac OMV
Investițiile totale în proiect sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, jumătate din sumă revenind OMV Petrom. Structura acționariatului arată că OMV controlează 51,15% din OMV Petrom, în timp ce statul român deține aproape 20,7%.
Din punct de vedere al producției, Neptun Deep ar urma să furnizeze anual circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, un volum comparabil, ba chiar ușor superior consumului total anual al Austriei, care depășește puțin 7 miliarde de metri cubi.
Cu toate acestea, presa austriacă a remarcat că, potrivit planurilor actuale, niciun metru cub de gaz din Neptun Deep nu este destinat pieței austriece. Întreaga cantitate ar urma să fie livrată României și altor state din Europa de Est, observație formulată într-un articol publicat de Oberösterreichische Nachrichten.
Contextul acestei dezbateri este strâns legat de acordul recent dintre OMV Petrom și Guvernul României, care include mai multe elemente sensibile: majorarea redevențelor pentru producția onshore de țiței și gaze, asumarea integrală de către companie a costurilor aferente poluărilor petroliere istorice, renunțarea la litigiul arbitral deschis de OMV Petrom împotriva României la Paris, precum și prelungirea concesiunilor onshore cu 15 ani și a perioadei de explorare la Neptun Deep cu încă doi ani.
Înțelegerea a fost finalizată după discuții la nivel înalt, inclusiv între premierul Ilie Bolojan, autoritățile de la Viena și conducerea OMV Petrom.
Problema tranzitului prin Ungaria
Teoretic, gazele din Neptun Deep, cea mai mare exploatare offshore din Marea Neagră românească, unde producția este așteptată să înceapă în 2027, ar putea ajunge și în Austria, tranzitând România și Ungaria.
Cele două state sunt conectate prin conducta HAG, lungă de aproximativ 45 de kilometri și operațională din 1996. În prezent însă, această conductă permite doar flux unidirecțional, dinspre Austria spre Ungaria, fiind utilizată de partea ungară în principal pentru importuri de gaze din Rusia.
Pentru ca gazele să poată curge în sens invers, dinspre Ungaria spre Austria, ar fi necesare investiții din partea operatorului austriac de transport, Gas Connect Austria.
Jurnaliștii austrieci au remarcat însă că astfel de lucrări nu par să fie prioritare, deși, în opinia lui Gerhard Roiss, autoritățile și companiile responsabile ar trebui să facă toate demersurile necesare pentru a permite acest flux.
„Cei responsabili ar trebui să facă tot ce le stă în putere pentru ca acest lucru să devină posibil, în beneficiul populației și companiilor din Austria”, a declarat fostul șef al OMV.
Karin Doppelbauer, NEOS: Volume suplimenta și diversificarea surselor de aprovizionare. Acesta trebuie să fie obiectivul și în privința Neptun Deep
Surse citate de presa austriacă indică faptul că o dificultate suplimentară ar fi reticența Ungariei în a accepta fluxul invers pe conducta HAG, în pofida faptului că Budapesta dispune și de alte surse de aprovizionare, precum gazoductul TurkStream. Această poziție ar intra însă în contradicție cu legislația Uniunii Europene, care prevede că interconectările transfrontaliere trebuie să permită circulația bidirecțională a gazelor.
De cealaltă parte, Gas Connect Austria a precizat că, în cursul acestui an, a realizat un test de capacitate incrementală pentru a evalua interesul pieței privind transportul gazelor dinspre Ungaria spre Austria. Rezultatul testului a fost negativ, ceea ce, din perspectiva operatorului, nu justifică economic investiții majore în adaptarea conductei HAG.
Subiectul a fost abordat și în plan politic.
Karin Doppelbauer, membră a Consiliului Național și purtătoare de cuvânt pe probleme de energie a partidului liberal NEOS, a subliniat că reducerea prețului gazelor este esențială pentru diminuarea poverii asupra industriei, mai ales în condițiile în care prețul energiei electrice este strâns legat de cel al gazelor.
În opinia sa, volumele suplimentare și diversificarea surselor de aprovizionare, inclusiv prin proiecte precum Neptun Deep, ar trebui să reprezinte un obiectiv strategic pentru Austria.
„Deoarece prețul energiei electrice este legat de cel al gazelor, trebuie făcut tot posibilul pentru a fi redus prețul gazelor și a se ușura astfel povara asupra industriei.
Volumele suplimentare și diversificarea surselor de aprovizionare pot ajuta în acest sens. Acesta trebuie să fie obiectivul și în privința Neptun Deep”, a punctat Karin Doppelbauer.
