Aurul a pierdut aproape 30% din valoare după maximul istoric din ianuarie. Ce a provocat scăderea și ce urmează pentru aur și argint

Prețul aurului a înregistrat o scădere puternică în 2026, după ce a atins un nivel record la începutul anului. Potrivit unei analize realizate de Bogdan Maioreanu, analist eToro, evoluția este determinată de schimbarea contextului macroeconomic, iar perspectivele pentru aur și argint vor depinde de politica monetară, inflație și evoluțiile geopolitice.

Creșterea dobânzilor și aprecierea dolarului au redus atractivitatea aurului

Potrivit analizei, aurul a atins în luna ianuarie un maxim istoric de aproape 5.600 de dolari pe uncie, după care a pierdut aproximativ 29% din valoare. Marți, prețul a coborât pentru scurt timp sub pragul de 4.000 de dolari pe uncie, atingând cel mai redus nivel de la sfârșitul anului 2025.

Bogdan Maioreanu arată că principalul factor care a determinat această evoluție este politica monetară din Statele Unite.

Analistul explică faptul că inflația americană, aflată în jurul valorii de 4,2% și influențată de creșterea anterioară a prețurilor petrolului, a determinat Rezerva Federală să adopte o politică monetară mai restrictivă decât anticipau piețele.

În aceste condiții, investitorii iau în calcul posibilitatea unor majorări ale dobânzii, iar randamentele obligațiunilor de stat au crescut. Randamentul titlurilor americane pe 10 ani a ajuns la aproximativ 4,46%, ceea ce a redus atractivitatea aurului, care nu generează venituri, în comparație cu activele purtătoare de dobândă.

Relaxarea tensiunilor geopolitice și marcările de profit au amplificat scăderea

Analiza arată că și aprecierea dolarului american până la cel mai ridicat nivel din ultimul an a contribuit la reducerea cererii pentru aur.

Fiind cotat în dolari, aurul devine mai scump pentru investitorii din afara Statelor Unite atunci când moneda americană se întărește.

Totodată, contextul geopolitic s-a modificat față de începutul anului. Potrivit analistului, tensiunile din Orientul Mijlociu au alimentat anterior creșterea prețului aurului, însă progresele diplomatice recente au redus interesul pentru activele considerate refugiu.

Bogdan Maioreanu mai arată că evoluția descendentă a fost accelerată și de dinamica pieței. După creșterile puternice din 2025, investitorii au început să marcheze profituri, iar fondurile tranzacționate la bursă (ETF) susținute de aur fizic au înregistrat ieșiri importante de capital.

În același timp, o parte dintre investitori și-au lichidat pozițiile pentru a acoperi cererile de marjă generate de volatilitatea din piață, în special pe fondul evoluțiilor din sectorul energetic.

Argintul depinde mai mult de evoluția economiei decât aurul

Analistul eToro arată că, spre deosebire de aur, evoluția argintului este influențată într-o măsură mai mare de activitatea economică.

Potrivit analizei, aproximativ 55-60% din cererea de argint provine din aplicații industriale, precum energia solară, electronica, electrificarea și infrastructura asociată dezvoltării inteligenței artificiale.

De regulă, argintul urmează aceeași direcție ca aurul, însă fluctuațiile sunt mai ample. Metalul poate înregistra creșteri mai accentuate în perioadele în care economia se consolidează și investițiile în mărfuri se intensifică, dar poate avea și scăderi mai mari atunci când perspectivele economice se deteriorează.

Trei scenarii pentru evoluția aurului și argintului

Bogdan Maioreanu prezintă trei scenarii privind evoluția celor două metale prețioase.

Primul scenariu presupune că piața a atins deja minimul în această săptămână. Dacă situația din Strâmtoarea Ormuz rămâne stabilă, oferta globală de petrol se normalizează, iar inflația se temperează fără noi majorări ale dobânzilor, aurul s-ar putea stabiliza, fiind susținut inclusiv de achizițiile băncilor centrale. În acest context, argintul ar putea avea o evoluție mai bună decât aurul.

Al doilea scenariu ia în calcul menținerea dobânzilor la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă. Potrivit analizei, o inflație persistentă și continuarea politicii monetare restrictive ar pune presiune suplimentară asupra aurului, iar încetinirea economiei ar afecta și cererea industrială de argint.

Al treilea scenariu are în vedere reapariția tensiunilor geopolitice. Într-un astfel de context, inclusiv în situația în care prețul petrolului ar depăși 100 de dolari pe baril, aurul ar beneficia din nou de interesul investitorilor, în timp ce evoluția argintului ar depinde în continuare și de ritmul creșterii economiei mondiale.

Interesul investitorilor pentru mărfuri rămâne prezent

Potrivit celui mai recent sondaj „eToro Retail Investor Beat”, citat în analiză, 9% dintre investitorii individuali din România și 11% dintre cei la nivel global intenționează să investească în mărfuri, categorie care include aurul și argintul, în următoarele trei luni.

Analistul concluzionează că evoluția celor două metale va depinde în perioada următoare de interacțiunea dintre politica monetară, nivelul randamentelor reale și ritmul creșterii economice globale. În timp ce aurul rămâne influențat în principal de dobânzi, evoluția dolarului american și riscurile geopolitice, argintul este puternic legat și de ciclul industrial, diferență care ar putea deveni tot mai importantă într-un context caracterizat de inflație persistentă și politici monetare restrictive.