Augustin Zegrean explică de ce o sesizare a CJUE ar putea bloca reforma pensiilor magistraților pentru doi ani
În contextul noii decizii a Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților, Augustin Zegrean a atras atenția asupra consecințelor pe care le-ar avea admiterea solicitării Instanței Supreme de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Fostul judecător constituțional a explicat că o asemenea procedură ar suspenda analiza dosarului la București până la primirea unui răspuns de la instanța europeană.
Întrebat dacă demersul ar conduce la o nouă amânare semnificativă, acesta a detaliat mecanismul procedural și durata estimată a unei astfel de etape.
„Asta dacă ne aduce în fața unei noi amânări, va dura cam doi ani amânarea asta. Pentru că dacă se acceptă cerea de sesizare a Curtei Europeane de Justiție, trebuie să se trimită dosarul acolo și dosarul lor de la București se suspendă până vine răspunsul de la Curtea Europeană de Justiție. Și din practică, eu vă spun, când se face o astfel de cerere, durează cam 2 ani de zile”, a spus Augustin Zegrean.
Fostul președinte al Curții Constituționale a subliniat că instituția a apelat extrem de rar la CJUE, însă practica la nivel european arată că instanțele utilizează frecvent acest instrument pentru clarificarea compatibilității legislației naționale cu dreptul Uniunii.
„Până acum, Curtea Constituțională o singură dată s-a adresat Curții Europene de Justiție. Dar să știți că, în Europa, foarte multe instanțe și judecători se adresează acestei curți pentru că și ei, și noi avem posibilitatea aceasta de a cere Curții Europene de Justiție să se pronunțe dacă un text dintr-o lege este conform cu legislația europeană, pentru că știți foarte bine că avem obligația să respectăm legislația europeană”, a mai spus fostul judecător CCR.
Declarațiile lui Augustin Zegrean vin după ce Curtea Constituțională a decis miercuri să amâne pentru 18 februarie pronunțarea asupra reformei pensiilor de serviciu ale magistraților. Este a cincea amânare consecutivă într-un dosar care a generat controverse majore în spațiul public și în sistemul judiciar.
În comunicatul oficial transmis după ședință, CCR a motivat noul termen prin necesitatea analizării unor documente suplimentare depuse recent la dosar.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026″.
Demersul care ar putea complica suplimentar situația a fost inițiat marți de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a cerut CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților. Instanța supremă a argumentat că reforma trebuie analizată și prin prisma dreptului european.
„Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, arată ÎCCJ.
Tudorel Toader critică cele cinci amânări și cere o decizie clară la termenul din 18 februarie
A cincea amânare pronunțată de Curtea Constituțională în dosarul pensiilor magistraților a generat reacții și din partea fostului judecător constituțional Tudorel Toader, care a apreciat că durata deliberărilor depășește limitele rezonabile pentru o problemă de asemenea importanță.
Invitat la Antena 3, fostul ministru al Justiției a subliniat că impactul deciziei nu este doar financiar, ci vizează și încrederea publică în sistemul judiciar.
„Este mult, este mult prea mult cinci amânări față de o problemă sensibilă. Dincolo de bani e vorba de așteptare societății civile, de bunul mers al Justiției. Eu cred, fără să știm motivele de amânare, că un termen scurt de o săptămână lasă loc unui compromis între judecătorii CCR, probabil de a vedea ceva din documentația care este la dosar și probabil pe data de 18 să avem o decizie într-un sens sau altul.
Eu nu știu ce argumente a adus Înalta Curte, dar există în jurisprudența Curții Constituționale când se solicită de la Curtea de Justiție, altă dată, nu, se face deosebirea între momentul controlului de constituționalitate, dacă e un control a priori, înainte ca legea să intre în vigoare, cum e cazul de față, sau un control a posteriori, când e vorba de o excepție de neconstituționalitate care se referă la o lege în vigoare”, a explicat Tudorel Toader.
Judecătorii constituționali au decis miercuri să acorde un nou termen pentru a analiza solicitarea Înaltei Curți privind sesizarea CJUE. Prin această amânare a fost suspendată temporar și pronunțarea pe cererea instanței supreme.
Discuția despre reforma pensiilor de serviciu ale magistraților rămâne astfel deschisă, iar eventualul pas către CJUE ar putea prelungi semnificativ procesul de clarificare juridică, așa cum a avertizat Augustin Zegrean.
