Arunci canapeaua sau TV-ul vechi lângă tomberon? Te va costa scump. Sancțiunile pentru cine ignoră regulile de reciclare

Adio fotolii vechi lăsate de izbeliște, televizoare aruncate lângă tomberoane și saci de moloz abandonați pe marginea drumului. Astfel de imagini ar trebui, cel puțin teoretic, să fie tot mai rar întâlnite în orașele din România. Colectarea corectă a deșeurilor a devenit o problemă de interes public, iar legislația s-a înăsprit. Autoritățile locale și Garda de Mediu pot aplica amenzi usturătoare pentru depozitarea greșită a deșeurilor sau dacă nu colectăm selectiv.

Cadrul legal care reglementează colectarea deșeurilor

Regulile sunt stabilite prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, completată de OUG nr. 92/2021 și HG nr. 1061/2008. Aceste acte stabilesc obligația fiecărui cetățean și a fiecărei primării de a asigura colectarea separată a deșeurilor pentru cel puțin patru categorii: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă și biodegradabile.

Principiul de bază al legii este simplu: „poluatorul plătește”. Cu alte cuvinte, cine nu respectă regulile de depozitare și reciclare poate fi tras la răspundere din punct de vedere financiar.

Ce înseamnă mai exact deșeuri voluminoase și cum trebuie eliminate corect

Deșeurile voluminoase sunt acele obiecte care nu pot fi introduse în tomberoanele obișnuite: mobilier, saltele, covoare, obiecte sanitare, uși, ferestre sau aparate electrocasnice mari.

Acestea trebuie duse la centrele speciale de colectare amenajate de primărie sau de operatorii de salubritate. În orașele mari, există campanii periodice de colectare, uneori chiar lunare, alteori sezoniere, în care deșeurile voluminoase pot fi ridicate gratuit de la domiciliu, pe bază de programare.

În lipsa acestor centre, primăriile sunt obligate prin lege să asigure măcar un punct de colectare funcțional pentru fiecare localitate.

Amenzile pentru aruncarea necorespunzătoare a deșeurilor

Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor voluminoase este sancționată conform HG nr. 1061/2008 și Legii nr. 211/2011. Persoanele fizice pot primi amenzi între 3.000 și 6.000 de lei, iar firmele între 20.000 și 40.000 de lei.

Dacă obiectele sunt aruncate în locuri neautorizate, cum ar fi terenuri virane, spații verzi sau maluri de apă, sancțiunea poate ajunge până la 6.000 de lei.

Autoritățile locale pot dispune și măsuri suplimentare, precum obligarea contravenientului să curețe zona și să suporte costurile de colectare.

Regulile privind colectarea selectivă nu sunt opționale

Astfel, în baza OUG nr. 92/2021, România aplică principiul „plătești pentru cât arunci”. Dacă gunoiul menajer este amestecat cu deșeuri reciclabile, operatorul de salubritate poate recalcula tariful la nivelul maxim.

De asemenea, primăria sau Garda de Mediu pot aplica amenzi între 500 și 1.000 de lei pentru lipsa colectării separate.

În unele localități, pubelele sunt inscripționate cu coduri și culori distincte: albastru pentru hârtie, galben pentru plastic și metal, verde pentru sticlă, maro pentru biodegradabile. Nerespectarea acestor reguli afectează direct țintele de reciclare asumate de România la nivel european.

Majoritatea municipiilor au centre de colectare gratuite, unde pot fi aduse obiecte mari sau aparate uzate. Operatorii de salubritate organizează campanii de tip „Curățenie de toamnă” sau „Zilele deșeurilor voluminoase”, când cetățenii pot preda gratuit mobilier, covoare, saltele ori aparate defecte.

În ceea ce privește electrocasnicele mari, acestea pot fi preluate și prin programe dedicate, cum este „Rabla pentru electrocasnice” sau prin partenerii autorizați ai sistemului ECOTIC și DEEE, care colectează echipamentele electrice uzate direct de la domiciliu.

În România, rata de reciclare este printre cele mai mici din Uniunea Europeană, sub 15%, conform datelor Eurostat. Aruncarea deșeurilor la întâmplare înseamnă costuri suplimentare pentru primării și, în final, pentru toți contribuabilii.