Armata voluntară. Radu Miruță anunță recrutarea militarilor: E primul an, vedem dacă cei 27.000 de lei sunt destul de atractivi

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că armata voluntară reintră în funcțiune în 2026, după aproape două decenii fără recrutări. Programul vizează tineri între 18 și 35 de ani, care vor urma patru luni de pregătire militară și vor primi 27.000 de lei brut la final. Numărul recruților va depinde de bugetul aprobat, autoritățile estimând între 1.000 și 3.000 de participanți în primul an.

Radu Miruță explică relansarea armatei voluntare și miza celor 27.000 de lei oferiți tinerilor

Radu Miruță a subliniat că armata voluntară reprezintă o încercare de a reporni mecanismul de recrutare, blocat din 2007, când nu au mai fost făcute înrolări. Ministrul a explicat că lipsa intrărilor în sistem în ultimii 19 ani a generat un deficit major de personal, iar noul program este gândit ca un prim pas pentru refacerea bazei de selecție.

„Acum avem o țeavă pe care vine aer, pentru că din 2007 nu a mai existat la intrare nimic, nu s-au mai recrutat oameni, s-a desființat, așa fost. Ne uităm acum că s-a parcurs această perioadă de 19 ani și la ieșire nu mai prea curge nimic, că n-a mai intrat nimic în ultimii ani.

A fost o idee foarte bună cu această armată voluntară de patru luni de zile. Legea care gestionează această situație a intrat în vigoare la începutul acestui an. Avem pregătiți spre a face acest în acest an, 2026, pregătirea militară pentru între 1.000 și 3.000 de recruți între 18 și 35 de ani, în funcție de câți bani vom primi la buget”, a spus Radu Miruță.

Oficialul a precizat pentru Digi24 că Ministerul Apărării a solicitat fonduri pentru 3.000 de locuri, însă cifra finală va fi stabilită după aprobarea bugetului. Programul presupune patru luni de instruire continuă, cazare și masă asigurate, iar la finalul perioadei fiecare participant va primi 27.000 de lei brut, echivalentul a aproximativ 15.000 de lei net.

„Noi am cerut pentru 3.000, vom vedea pentru câți primim bani. Așadar, după acest an vom avea o serie nouă, pentru prima oară, de tineri care nu fac două săptămâni de pregătire, ci care fac o pregătire de patru luni de zile, în urma cărora căreia primesc 27.000 lei brut, undeva la 15.000 lei net, după patru luni de zile în care au casă, au masă, au pregătire constantă”, a precizat ministrul Apărării.

În plus, ministrul a arătat că participanții vor avea prioritate pentru a rămâne în sistemul militar, dacă vor dori să continue cariera.

„Și mai e un lucru important – au prima opțiune ca după aceea să rămână în sistem. Eu cred că va exista interes. Este primul an, vedem dacă cei 27.000 de lei sunt suficient de atractivi, dar este un prim pas”, a adăugat Miruță.

Radu Miruță clarifică disputa privind norma de hrană și avertizează că nu pot fi reduse cheltuielile esențiale din Armată

În același context, Radu Miruță a vorbit despre problemele financiare din sistem, menționând că există numeroase dezechilibre care afectează personalul militar. Printre acestea se numără sumele acordate pentru locuință și nivelul diurnei pentru militarii trimiși în misiuni.

„Sunt multe neajunsuri, dacă vreți. Pentru aceia care îndeplinesc criteriile de a primi locuință – bani pentru locuință de la minister, sunt situații în care primesc 500 și ceva de lei, este raportat la 2017. Un om care pleacă într-o misiune are diurnă 23 sau 24 lei.

Trebuie să ne uităm la toate aceste tronsoane, pentru că nu putem să pretindem armată performantă, nu putem să pretindem o apărare a teritoriului cât și a populației, dacă nu le dăm acestor oameni și ce au nevoie”, a spus Radu Miruță.

Ministrul a precizat că instituția pe care o conduce va participa la efortul general de reducere a cheltuielilor bugetare, însă fără a afecta pensiile militare, veniturile personalului activ sau numărul de posturi. El a atras atenția că gradul actual de încadrare este de 61%, ceea ce înseamnă un deficit de aproape 40% din schema necesară.

„Da, sunt situații în care se poate da mai încet butonul de la aragaz, și acolo vom da fără să clipesc din ochi, dar nu afectând nucleul, ci cumva marginile”, a subliniat acesta.

În ceea ce privește controversa legată de o posibilă reducere a normei de hrană, ministrul a susținut că ideea nu i-a aparținut premierului și că discuția a fost clarificată după prezentarea datelor oficiale.

„Atunci când a apărut celebra discuție de săptămâna trecută, cum că în coaliție s-a venit cu acea idee creață de a reduce norma de hrană de la militari, să știți că n-a venit domnul premier Ilie Bolojan cu această propunere”.

Ulterior, ministrul a explicat că propunerea a fost abandonată după ce au fost prezentate cifrele reale din minister și impactul unei asemenea măsuri asupra sistemului de apărare.

„N-a venit domnul Bolojan. Domnul Bolojan a luat act, a auzit despre propunere, a rămas la masă discuția și i-am explicat cu cifre, i-am explicat, i-am dat cifrele din interiorul ministerului. Când a înțeles, s-a oprit asta și a dispărut. A apărut brusc. De unde a apărut brusc? Pentru că probabil toată lumea astăzi încearcă să tragă plapuma pe picioare, dar are o suprafață fixă.

Dacă tragi pe picioare, rămâi cu mâinile afară. Nu poți să acoperi tot patul, că este mai mică, dar ne uităm. Dacă e să-ți înghețe vârful la picioare sau capul, mai bine îți îngheață vârful la picioare. Nu poți să reduci de la armată. Că mă nimeresc eu acum la armată, sunt ministrul Apărării, dar nu putem discuta despre dezvoltare în România dacă nu avem deasupra capului o umbrelă de securitate”, a explicat ministrul Apărării.