Argintul atinge niveluri record
Prețul argintului a depășit recent pragul de 84 de dolari pe uncie, atingând un nivel fără precedent, iar analiștii estimează că ar putea depăși 100 de dolari pe uncie în 2026. Creșterea spectaculoasă se datorează cererii tot mai mari pentru aplicații industriale și tehnologice, de la centre de date dedicate inteligenței artificiale și semiconductori, până la panouri solare și vehicule electrice.
China, unul dintre cei mai importanți producători mondiali, a reclasificat argintul ca material strategic și a introdus restricții stricte la export, limitând astfel disponibilitatea metalului pe piețele internaționale. Această măsură are rolul de a proteja consumul intern pentru industrii considerate esențiale, dar generează presiuni suplimentare asupra lanțurilor globale de aprovizionare și amplifică volatilitatea prețului.
Analiștii PwC România subliniază că argintul nu mai este doar un metal asociat bijuteriilor sau investițiilor tradiționale, ci a devenit un element vital pentru economia digitală și energia regenerabilă. Capacitatea sa excelentă de conductivitate îl face indispensabil în electronice, echipamente pentru AI, semiconductori, senzori și infrastructură inteligentă. În plus, rolul său în panourile solare și în vehiculele electrice crește constant, pe măsură ce aceste industrii se dezvoltă.
„Politica adoptată seamănă cu modul în care sunt gestionate metalele rare, unde controlul exporturilor a fost folosit pentru protejarea avantajelor competitive ale Chinei. În cazul argintului, restricţiile nu afectează doar fluxurile comerciale, ci pot schimba şi planurile de investiţii ale companiilor industriale şi tehnologice din SUA, Europa şi alte regiuni, care vor fi nevoite să caute surse alternative sau să investească în capacităţi proprii de producţie şi reciclare.
Pentru a ilustra modul de control, Ministerul Comerţului din China (MOFCOM) a publicat la sfârşitul lui 2025 o listă cu 44 de companii autorizate să exporte argint în perioada 2026-2027. Aceste companii sunt selectate pe baza unor criterii stricte: capacitate anuală de producţie semnificativă, istoric de export şi conformitate cu standarde de calitate şi cerinţe financiare.
Faţă de anul precedent, numărul exportatorilor autorizaţi a crescut de la 42 la 44, însă regimul de licenţiere rămâne strict, ceea ce permite statului să controleze atent volumele care ies din ţară”, explică specialiştii PwC România.
Prețul argintului a crescut și în 2025
În 2025, prețul argintului a crescut cu aproximativ 150%, depășind performanța aurului. Această majorare reflectă cererea reală din industrie și investițiile masive ale companiilor tehnologice, care planifică cheltuieli de miliarde de dolari pentru dezvoltarea infrastructurii digitale în următorii ani.
Pe termen scurt, stocurile existente și contractele în derulare pot atenua efectele restricțiilor chineze, însă, pe termen mediu și lung, companiile din tehnologie și energie vor fi nevoite să își regândească strategiile de aprovizionare. Gestionarea riscurilor, constituirea de stocuri și căutarea de alternative tehnologice vor deveni pași necesari pentru a menține ritmul de dezvoltare.
Astfel, argintul se impune nu doar ca un activ-refugiu tradițional, ci ca un metal industrial strategic, aflat la intersecția dintre tehnologie, energie și geopolitică, devenind un element esențial al economiei secolului XXI.
„Într-un context în care cererea pentru centre de date şi soluţii bazate pe AI creşte accelerat, fluctuaţiile de preţ la argint pot afecta nu doar marjele de profit, ci şi ritmul de dezvoltare şi scalarea proiectelor tehnologice. Astfel, argintul a ieşit clar din umbra aurului şi s-a impus ca unul dintre metalele-cheie ale noii economii – un material industrial critic, aflat la intersecţia dintre AI, energie şi geopolitică”, susţine PwC România.
