La nivelul pieței interne, indicele prețurilor producției industriale a scăzut ușor, cu 0,04%, față de luna precedentă, dar a înregistrat o creștere de 4,95% față de noiembrie 2024. În schimb, pe piața externă, prețurile au urcat cu 1,16% față de luna anterioară și au crescut cu 4,33% în ritm anual, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Prețurile producției industriale au urcat în majoritatea sectoarelor
Pe marile grupe industriale, cele mai mari creșteri anuale au fost în industria energetică, cu 5,81%, industria bunurilor de uz curent, cu 5,66%, industria bunurilor de folosință îndelungată, cu 5,20%, industria bunurilor intermediare, cu 4,67%, și industria bunurilor de capital, cu 2,52%.
La nivelul secțiunilor de activitate, prețurile au crescut semnificativ în distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor și activități de decontaminare, cu 11,32%. Industria prelucrătoare a înregistrat o majorare de 4,07%, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au urcat cu 6,66%, iar industria extractivă a consemnat o creștere de 0,83%.
Aceste date reflectă evoluția prețurilor în industrie, cu diferențe notabile între piața internă și cea externă, precum și între principalele grupe și secțiuni industriale, indicând presiuni inflaționiste variate în sectoarele economice.
România continuă să se situeze printre cele mai sărace state din Uniunea Europeană
România continuă să se situeze printre cele mai sărace state din Uniunea Europeană și, în același timp, înregistrează cea mai mare inflație din blocul comunitar. Potrivit datelor pentru luna noiembrie 2025, inflația în România a ajuns la aproape 10%, de cinci ori mai mare decât media europeană și de zece ori mai mare decât în Franța.
Doctorul în economie Radu Nechita, cadru universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, consideră că Banca Națională a României (BNR) are o responsabilitate directă pentru situația actuală a țării în topul inflației din UE.
„Inflația este produsă peste tot în lume în ‘fabricile de inflație’, adică în băncile centrale. Inflația nu pică din cer. În primul și în ultimul rând, inflația e un fenomen monetar. Avem creșteri de prețuri pentru că BNR a avut o politică acomodantă cu deficitul bugetar al statului român. Adică, guvernele României cheltuiesc mult mai mult decât sunt dispuși contribuabilii să plătească. Avem deficit acoperit parțial prin emisiune de titluri de stat și împrumuturi. O parte din titlurile de stat sunt emise în lei și practic, sunt transformate de sistemul monetar bancar în emisiune suplimentară de monedă. Deci cheltuielile publice excesive se traduc în deficit. Deficitul se traduce în titluri de stat. Titlurile de stat se traduc în bani suplimentari”, a declarat Nechita pentru Ziare.
România rămâne lider la inflație în Uniunea Europeană
Potrivit economistului, inflația este, în esență, un fenomen monetar, cauzat de creșterea masei monetare raportată la bunurile și serviciile disponibile. În cazul României, cheltuielile publice excesive, acoperite parțial prin emisiunea de titluri de stat și împrumuturi, s-au tradus în creșterea masei de bani în circulație. Astfel, mai mulți lei aleargă după același număr de produse, ceea ce determină inevitabil majorarea prețurilor.
„Astfel, avem mai mulți bani, dar produsele sunt tot atâtea. Când mai mulți lei aleargă după tot atâtea produse, rezultatul nu poate fi în această realitate în care trăim decât creșterea prețurilor: peste tot, întotdeauna. E un fenomen cât se poate de firesc, de natural. Toate băncile centrale fac aceste lucruri. De aceea au fost înființate, de asta au dat guvernele acest privilegiu băncilor centrale, pentru a face inflație”, a mai explicat profesorul.
Radu Nechita subliniază că acest fenomen este unul firesc și că toate băncile centrale îl generează prin mandatul acordat de guverne, însă consideră că BNR-ul, condus de Mugur Isărescu, gestionează mai puțin responsabil politica monetară comparativ cu alte state. Euro și dolarul sunt administrate mai eficient decât leul, iar francul elvețian este mai stabil și mai puternic decât ambele monede, ceea ce reflectă diferențe de disciplină și măsură în politica monetară.
„Nu avem nimic funciar în structura noastră, astfel încât să nu avem o monedă decentă. Leul a fost o monedă cât se poate de decentă, când era legat de aur, cum erau francul francez și francul elvețian. Era o perioadă când leul era la fel de puternic, de valabil, cu aceeași greutate în aur și argint cu francii de aur și de argint. Nu există că ‘nu se poate’. Se poate altfel, dar nu se vrea!”, a conchis Radu Nechita.
În comparație cu alte țări cu inflație extrem de ridicată, România nu ocupă primul loc la nivel mondial, însă rămâne lider în Uniunea Europeană. Economistul atrage atenția că lipsa voinței decidenților din funcții-cheie menține țara într-o situație economică delicată și împiedică apariția unei monede stabile.
