Uniunea Europeană ar trebui să ia în calcul înființarea unei forțe militare
Uniunea Europeană ar trebui să ia în calcul înființarea unei forțe militare europene permanente, estimate la aproximativ 100.000 de soldați, capabilă, pe termen lung, să înlocuiască trupele americane staționate pe continent. Aceasta este concluzia trasă de Andrius Kubilius, comisar european pentru apărare, în cadrul conferinței de securitate „Folk och Forsvar” din Suedia.
Kubilius a subliniat că Europa se confruntă cu un context geopolitic extrem de tensionat: războiul din Ucraina, amenințarea tot mai prezentă din partea Rusiei și incertitudinile privind angajamentul Statelor Unite în apărarea europeană.
„Cum vom înlocui forţa militară americană permanentă de 100.000 de soldaţi, care reprezintă coloana vertebrală a apărării militare în Europa?”, a întrebat retoric comisarul european.
Adevărata problemă a Uniunii Europene
Declarațiile comisarului vin pe fondul repetatelor comentarii ale președintelui american Donald Trump despre posibilitatea retragerii sau redislocării trupelor americane din Europa, în contextul concentrării asupra competiției strategice cu China. În plus, intențiile lui Trump privind Groenlanda au accentuat îngrijorările liderilor europeni și ai NATO cu privire la fiabilitatea alianței transatlantice.
Fost prim-ministru al Lituaniei, Kubilius a criticat lipsa de coeziune în domeniul apărării între statele membre ale UE, descriind Europa ca o „colecție de 27 de armate bonsai” — eficiente la nivel național, dar incapabile să facă față provocărilor majore.
„Lipsa de unitate este problema noastră”, a spus el, reluând o comparaţie celebră: „Ar fi Statele Unite mai puternice dacă ar avea 50 de armate diferite, 50 de politici de apărare şi 50 de bugete militare separate? Dacă răspunsul este nu, atunci de ce aşteptăm?”, conform relatării EFE.
Ideea unei armate europene nu este nouă și a fost susținută anterior de lideri precum Jean-Claude Juncker, Emmanuel Macron sau Angela Merkel, însă reticența statelor de a renunța la controlul propriilor forțe armate a blocat până acum inițiativa. Totuși, Kubilius a evidențiat că sprijinul public crește: sondaje recente indică faptul că aproximativ 70% dintre cetățenii din Spania, Belgia și Germania preferă o apărare europeană comună, în timp ce doar 10% susțin armatele naționale și 12% NATO.
Comisarul a propus și înființarea unui „Consiliu de Securitate European”, alcătuit din 10–12 state-cheie, posibil inclusiv Regatul Unit, pentru a facilita luarea rapidă a deciziilor strategice. Un obiectiv imediat ar fi influențarea cursului războiului din Ucraina și prevenirea unei înfrângeri a Kievului. Kubilius a concluzionat că momentul pentru decizii majore în domeniul apărării europene este „acum”, subliniind că Europa trebuie să își definească rapid propriile instrumente de securitate.
„Trebuie să avem un răspuns clar: cum intenţionează UE să influenţeze acest scenariu?”, a spus Kubilius, subliniind că momentul pentru decizii strategice majore în domeniul apărării europene este „acum”.
