Cutremur de 3,2 pe scara Richter în România
Un cutremur slab a fost înregistrat în România în noaptea de duminică spre luni, în zona seismică Vrancea – Prahova. Seismul a avut o magnitudine de 3,2 pe scara Richter și s-a produs la ora 05:39, la o adâncime considerabilă, de aproximativ 133 de kilometri, potrivit specialiștilor în fizica Pământului.
Mișcarea tectonică a fost resimțită în proximitatea mai multor orașe importante, printre care Ploiești, Brașov, Sfântu Gheorghe, Buzău, Târgoviște și Focșani, fără a fi raportate pagube sau victime. Distanțele față de aceste localități au fost cuprinse între aproximativ 46 și 93 de kilometri, scrie INFP.
Ultimul cutremur din România a fost vineri, 9 ianuarie
Nu este singurul eveniment seismic din ultimele zile. Și vineri a avut loc un cutremur, ceva mai puternic, cu magnitudinea de 3,5 grade pe scara Richter. Acesta s-a produs la o adâncime de peste 105 kilometri și a fost localizat în aceeași regiune seismică activă a României.
Seismul de vineri a fost situat în apropierea orașelor Focșani, Sfântu Gheorghe, Buzău, Brașov, Bacău și Bârlad, confirmând, încă o dată, activitatea constantă a zonei Vrancea, cunoscută istoric drept principala sursă de cutremure din țară.
Seism de 3,2 grade pe scara Richter în Grecia
Un cutremur de mică intensitate a avut loc luni dimineață, 12 ianuarie 2026, în Grecia. Seismul s-a produs la ora 06:49, ora locală a României, și a avut o magnitudine de 3,2 pe scara Richter, fiind catalogat drept unul slab.
Potrivit datelor seismologice, mișcarea tectonică s-a înregistrat la o adâncime redusă, de aproximativ 10 kilometri, caracteristică pentru cutremurele superficiale, care pot fi resimțite local, dar rareori provoacă pagube.
Epicentrul a fost localizat în nordul Greciei, în apropierea mai multor orașe importante. Seismul s-a produs la est de Kalamaria și la sud-est de Thessaloniki, fiind totodată relativ aproape de Serres, Katerini și Kavala.
Nu au fost semnalate victime sau distrugeri materiale, iar autoritățile nu au emis avertizări speciale.
Cele mai seismice zone din Europa
Regiunile cu cel mai ridicat risc seismic din Europa se află, în principal, în sudul continentului, acolo unde structura geologică este marcată de întâlnirea marilor plăci tectonice și de vechi linii de falie. Spațiul mediteranean rămâne, din acest punct de vedere, cea mai activă zonă, fiind influențată direct de interacțiunea dintre placa Africană și cea Eurasiatică, dar și de procese de rift sau subducție bine cunoscute de specialiști.
Grecia se situează constant pe primul loc în ceea ce privește hazardul seismic european. Teritoriul său este traversat de numeroase falii active, iar în sudul țării placa africană se scufundă sub cea eurasiatică, generând cutremure frecvente. Această realitate face ca monitorizarea seismică să fie o practică permanentă.
Turcia, deși în mare parte asiatică, prezintă un risc major și în zona sa europeană, în special în regiunea Marmara. Aici acționează celebra falie Nord-Anatoliană, responsabilă de unele dintre cele mai puternice cutremure din istoria recentă. Orașe dens populate, precum Istanbul, se află sub o atenție constantă din partea seismologilor.
Italia se confruntă, la rândul ei, cu o activitate seismică semnificativă. Munții Apenini, Sicilia și Calabria sunt zone cunoscute pentru cutremurele repetate, generate de procesele tectonice complexe care au modelat peninsula de-a lungul secolelor.
În România, zona Vrancea rămâne un punct de referință pe harta seismică a Europei. Cutremurele de aici, produse la adâncimi medii, au particularitatea de a fi resimțite pe arii întinse, depășind adesea granițele țării. În anul 2026, activitatea seismică din această regiune este atent supravegheată prin rețeaua Institutului Național pentru Fizica Pământului.
Balcanii de Vest — incluzând Albania, Bulgaria, Croația și Muntenegru — fac parte din aceeași centură seismică mediteraneană. Istoria acestor țări consemnează numeroase cutremure puternice, unele cu efecte devastatoare asupra comunităților locale.
Un caz aparte este Islanda, unde seismele nu sunt generate de coliziunea plăcilor, ci de îndepărtarea acestora. Așezată direct pe Dorsala Atlantică, insula se confruntă cu o activitate tectonică și vulcanică intensă, diferită de restul Europei, dar la fel de constantă.
