Dependența Europei de Visa și Mastercard ridică temeri privind suveranitatea financiară
Dependenta Europei de schemele de plată internaționale controlate de companii americane, precum Visa și Mastercard, a devenit o problemă strategică pentru instituțiile Uniunii Europene, în condițiile în care tot mai multe tranzacții digitale sunt procesate prin aceste rețele.
Piața europeană generează anual miliarde de tranzacții financiare, însă infrastructura care le procesează este dominată în mare parte de companii din Statele Unite. În 2023, Visa și Mastercard au gestionat plăți în valoare de aproximativ 4,7 trilioane de dolari la nivelul întregii Uniuni Europene.
Situația este cu atât mai sensibilă cu cât, în 13 dintre cele 21 de state membre ale zonei euro, tranzacțiile cu cardul se realizează exclusiv prin intermediul schemelor internaționale de carduri. În total, brandurile de carduri din SUA gestionează aproximativ 61% din toate tranzacțiile cu cardul din zona euro.
În contextul tensiunilor geopolitice tot mai mari dintre UE și SUA, oficialii europeni avertizează că aproximativ 450 de milioane de cetățeni ar putea deveni vulnerabili în fața unor eventuale restricții asupra accesului la infrastructura financiară globală.
Banca Centrală Europeană a atras atenția asupra acestei vulnerabilități, scrie Euronews.com, subliniind că pierderea controlului asupra sistemelor de plată ar putea avea consecințe majore asupra economiei europene.
„Dacă pierdem controlul asupra banilor noștri, pierdem controlul asupra destinului nostru economic. Și renunțăm la un atribut cheie al suveranității”, au avertizat reprezentanții instituției.
Sistemul WERO, alternativa europeană la Visa, gândită pentru plăți instant
În acest context, Uniunea Europeană încearcă să construiască propriile infrastructuri de plată, capabile să reducă dependența de rețelele internaționale dominate de Visa și Mastercard.
Una dintre principalele inițiative este sistemul WERO, lansat în 2024 în Germania. Proiectul reprezintă primul portofel digital european și primul sistem paneuropean de plăți instant de tip persoană-la-persoană (P2P), dezvoltat de sectorul privat din UE.
Inițiativa aparține European Payment Initiative (EPI), care își propune să transforme WERO într-o alternativă completă la rețelele de plăți americane până în anul 2027.
Platforma permite utilizatorilor să trimită și să primească bani instantaneu direct între conturi bancare, folosind numere de telefon, adrese de e-mail sau coduri QR. Prin acest mecanism sunt ocolite rețelele tradiționale de carduri.
„WERO vizează completarea arhitecturii suveranității plăților Europei cu o alternativă europeană scalabilă”, a declarat Ludovic Francesconi, membru director și responsabil de strategie în cadrul EPI.
Proiectul a fost lansat inițial pentru transferuri între persoane în Germania, Franța și Belgia, însă dezvoltatorii urmăresc extinderea rapidă a sistemului în întreaga Europă. În prezent, platforma începe să includă și plăți comerciale online în Germania și Belgia, urmând ca Franța să fie integrată în etapa următoare.
Experții avertizează că proiectul trebuie să concureze direct cu Visa
Deși inițiativa europeană este privită ca un pas important spre independență financiară, experții subliniază că succesul proiectului nu este garantat.
Judith Arnal, cercetător senior la Centrul pentru Studii de Politici Europene și Institutul Regal Elcano, consideră că proiectul are potențial, dar trebuie să îndeplinească mai multe condiții pentru a deveni competitiv.
„Trebuie să îndeplinească condiții cheie pentru a concura cu Visa și Mastercard. Trebuie să fie rentabil pentru comercianți, convenabil pentru consumatori, sigur împotriva fraudei și să ofere sisteme adecvate de soluționare a litigiilor”, a spus Arnal.
Totodată, expertul avertizează că dezvoltarea unei infrastructuri europene nu ar trebui să fie interpretată ca o confruntare directă cu companiile americane.
„În loc să elimine Visa sau Mastercard, UE ar trebui să își construiască propriile alternative alături de sistemele americane”, a adăugat Arnal.
Chiar și după mai multe inițiative de consolidare a suveranității financiare europene, dependența rămâne semnificativă. În 2025, aproximativ 47% din valoarea totală a plăților cu cardul din zona euro a trecut prin rețelele Visa și Mastercard.
Ceea ce în trecut era considerat un semn al eficienței pieței este privit acum drept o vulnerabilitate strategică, mai ales în contextul deteriorării relațiilor politice dintre UE și SUA.
Bruxelles-ul avertizează că Europa ar putea fi deconectată de la rețelele Visa
Temerile legate de dependența Europei de Visa și de alte infrastructuri financiare externe au devenit mai vizibile în ultimii ani, pe fondul precedentelor create de sancțiunile internaționale.
Parlamentul European a fost printre cele mai vocale instituții în această dezbatere. Președinta Comisiei pentru Afaceri Economice și Monetare, Aurore Lalucq, a avertizat că Washingtonul ar putea întrerupe oricând accesul Europei la rețelele sale de plăți electronice.
Oficialul a cerut dezvoltarea unui „Airbus al sistemelor de plăți europene”, o infrastructură financiară puternică și independentă, capabilă să rivalizeze cu giganții globali.
Un astfel de scenariu ar avea consecințe majore pentru economia europeană. Dacă Visa și Mastercard ar suspenda operațiunile, tranzacțiile financiare din Europa ar fi grav afectate. Cardurile nu ar mai funcționa, portofelele digitale ar deveni inutile, iar cumpărăturile online ar fi sever limitate.
Un precedent există deja. După invazia Ucrainei, Visa și Mastercard au suspendat operațiunile în Rusia în martie 2022, decizie care a izolat financiar țara și a forțat populația să se bazeze aproape exclusiv pe numerar și pe sisteme de plată interne.
În paralel, Statele Unite au impus în 2024 și 2025 sancțiuni secundare asupra unor instituții financiare suspectate că ar ajuta Rusia sau Iranul să ocolească restricțiile internaționale. Peste 300 de bănci din China, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Asia Centrală au riscat astfel să piardă accesul la sistemele financiare americane.
Aceste evoluții au intensificat dezbaterea la nivel european privind necesitatea unei infrastructuri proprii de plăți, capabile să reducă dependența de rețele precum Visa și să consolideze autonomia economică a Uniunii Europene.
