Salarii restante în transportul feroviar și alte nemulțumiri sociale. Sindicaliștii și organizațiile civice organizează proteste
Sectorul feroviar românesc se confruntă cu întârzieri semnificative la plata salariilor, afectând aproximativ 15.000 de angajați, potrivit Federației Naționale Feroviare MCV (Mișcare Comercial Vagoane). Situația este considerată de sindicaliști drept un risc pentru stabilitatea economică și pentru funcționarea unei rețele vitale pentru transportul de persoane și marfă în țară.
Federația a transmis un comunicat public în care avertizează asupra consecințelor acestei crize salariale și solicită Guvernului măsuri urgente pentru deblocarea fondurilor și plata imediată a remunerațiilor restante.
„Avertizăm public că, dacă în cel mai scurt timp nu sunt luate decizii ferme pentru deblocarea fondurilor și plata imediată a salariilor, există un risc real de declanșare a unui conflict social de amploare, inclusiv posibilitatea opririi lucrului pe calea ferată.
Solicităm Guvernului României și instituțiilor responsabile să acționeze urgent pentru restabilirea normalității și pentru protejarea salariaților care, prin munca lor, mențin în funcțiune un sector esențial pentru mobilitatea cetățenilor și economia țării”, se arată în comunicat.
Anterior, sindicaliștii au adresat o scrisoare deschisă premierului Ilie Bolojan și liderilor partidelor din coaliția de guvernare, semnalând probleme structurale și financiare ale sectorului feroviar.
Situația angajaților feroviari și mesajul către Guvern
Sindicaliștii subliniază că sistemul feroviar a fost neglijat decenii întregi, deși reprezintă un sector strategic. Aceștia avertizează că lipsa investițiilor și întârzierile salariale pun în pericol funcționarea normală a rețelei.
„Au trecut 35 de ani de la Revoluție, iar societatea românească a parcurs etape semnificative de dezvoltare. Totuși, există un eșec major pe care trebuie să îl recunoaștem cu sinceritate: sectorul feroviar – domeniu strategic pentru orice stat modern – a fost abandonat sistematic.
Este o rușine pentru România, o țară cu o întindere teritorială amplă și cu una dintre cele mai vaste rețele feroviare din Europa, cândva performantă, să fi ajuns astăzi pe ultimul loc la aproape toți indicatorii relevanți.
Astăzi ne confruntăm cu o situație inadmisibilă: salariații nu își pot primi salariile la timp într-un stat democratic și membru al Uniunii Europene.
Vorbim despre oamenii care, prin muncă, profesionalism și determinare, mai țin acest sistem în viață, în ciuda tuturor greutăților”, se arată în scrisoare.
Critici privind subfinanțarea și performanța sectorului feroviar
Sindicaliștii atrag atenția că România continuă să mențină politici de economisire care afectează negativ lucrătorii feroviari și performanța sectorului. Aceștia menționează material rulant depășit și viteze de circulație reduse, comparabile cu cele din anii ’70.
„Cu salarii restante, cu investiții blocate și amânate de decenii, cu viteze de circulație mai mici ca în anii ’70 și cu material rulant fabricat în urmă cu peste 50 de ani, ce profitabilitate sau performanță mai poate fi cerută?
În timp ce toate statele europene, dar și numeroase țări din Africa și Asia, investesc masiv în transportul feroviar, înțelegându-l ca sector strategic, România continuă politica periculoasă a economiilor făcute pe spinarea feroviarilor și în detrimentul interesului public.
Domnilor, dacă statul român nu poate finanța, stabiliza și moderniza acest sector vital, atunci spuneți-o deschis. Dar nu mai lăsați sistemul să se stingă încet, prin subfinanțare și indiferență. Nu se poate funcționa în condiții de incertitudine permanentă, fără resurse și fără o strategie reală.
Vă solicităm, în numele tuturor muncitorilor de la calea ferată: ascultați-ne vocea.
Faceți ceea ce este necesar pentru ca acest sector strategic să nu dispară.
Acționați acum, înainte să fie prea târziu”, transmit sindicaliștii.
Proteste pentru eliminarea pensiilor speciale și reformă în București și alte orașe
Pe de altă parte, în București și în alte orașe au loc proteste civice legate de pensiile speciale. Comunitatea Declic, împreună cu organizațiile „Corupția Ucide” și „Inițiativa România”, organizează mitinguri sub sloganul „Vrem drepturi egale, fără pensii speciale!”.
„În timp ce noi strângem cureaua și suportăm măsuri anti-criză, Guvernul propune o reformă slabă a pensiilor magistraților. Și dacă reforma va trece, pensiile magistraților vor rămâne cele mai mari din UE”, se arată pe pagina de Facebook a evenimentului.
La Arad, protestul va avea loc în parcul din spatele primăriei, fiind coordonat de Asociația Aradul Civic. Președintele organizației, Daria Bădiță Nistor, a explicat motivele participării:
„Ieșim pentru a cere o reformă reală a pensiilor speciale. Împreună cu alte orașe ne alăturăm organizațiilor inițiatoare de la București și susținem proteste. Vrem drepturi egale, nu pensii speciale. Ieșim pentru că situația actuală nu este o normalitate și, cu atât mai mult, nu este sustenabilă pentru România, unde efectele corupției continuă să împingă cetățenii în afara țării.
Nu ne permitem pensii speciale în forma în care sunt acum. Credem că este momentul pentru un referendum pe această temă, iar Declic are o petiție pe care o puteți semna. Facem un apel cu ocazia aceasta ca oamenii să participe la aceste evenimente civice și să susțină, prin voluntariat sau alte mijloace, noi acțiuni de educație și mobilizare, fiindcă ce se întâmplă la nivel administrativ și politic ne afectează pe toți”.
Termenele pentru reforma pensiilor magistraților și impactul asupra PNRR
Consiliul Superior al Magistraturii va organiza pe 24 și 25 noiembrie adunările generale ale procurorilor și judecătorilor pentru a discuta proiectul de reformă a pensiilor magistraților. Ulterior, plenul CSM va analiza acordarea avizului instituțional.
Termenul limită pentru adoptarea și promulgarea reformei este 28 noiembrie, conform jaloanelor stabilite în PNRR. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat că, în cazul nerespectării termenului, România va trebui să transmită Comisiei Europene dovezi privind eforturile sale.
„Va exista o analiză extrem de minuțioasă a Comisiei Europene, mai ales la nivelul mecanismelor de audit pe care le au pentru PNRR, pentru a vedea dacă dovezile pe care România le-a pus pe masă sunt suficiente sau nu”, a precizat ministrul Dragoș Pîslaru.
Premierul Ilie Bolojan a menționat că pensia magistraților nu trebuie să depășească 70% din ultimul salariu net, în timp ce magistrații solicită ca pensia să fie aproape egală cu ultima remunerație încasată.
