De ce a început ANAF campania de controale
ANAF a declanșat o operațiune amplă de verificare a rambursărilor de TVA. Surse profit.ro arată că analiza de risc a scos la iveală modificări suspecte între TVA colectată și TVA solicitată la rambursare.
Inspectorii se concentrează în prezent pe ultimii doi ani, însă perioada verificată poate fi extinsă pentru anumite firme, în funcție de rezultate. Această abordare indică o intensificare a controalelor și un interes sporit al statului pentru depistarea posibilelor fraude.
Campania vine într-un moment în care regimul TVA a suferit modificări importante. Din vara acestui an, cota standard a crescut de la 19% la 21%, iar cotele reduse au fost unificate la un nivel de 11%. Autoritățile se bazează pe faptul că aceste schimbări vor aduce mai multe venituri la buget.
Creșterea cotelor înseamnă însă și un flux financiar mai mare legat de TVA, care poate deveni o țintă atractivă pentru evaziune. Reducerea pierderilor din TVA este considerată de autorități o soluție pentru creșterea veniturilor fără a impune taxe noi celor care își achită corect obligațiile.
România rămâne campioana pierderilor de TVA în Uniunea Europeană
Conform celui mai recent raport al Comisiei Europene, România are în continuare cel mai mare decalaj de TVA din Uniunea Europeană. Pentru 2022, diferența dintre TVA potențială și TVA efectiv colectată a fost de 30,6%, echivalentul a 41,8 miliarde de lei. În 2021, nivelul era de 34,8%.
Datele preliminare pentru 2023 indică o deteriorare, decalajul crescând la 33,7%, iar pierderile estimate ajungând la 54 de miliarde de lei. În acest context, analiza ANAF arată că unele solicitări de rambursare necesită o monitorizare strictă.
Statul român se află într-un moment dificil, cu un deficit ridicat și cu costuri mari ale finanțării. România este în procedură de deficit excesiv după un deficit ESA de 9,3% înregistrat anul trecut, cel mai ridicat din UE.
Pentru 2025, ținta stabilită este de 8,4% din PIB, atât în termeni cash, cât și ESA, o țintă stabilită odată cu rectificarea bugetară din octombrie. Această rectificare a mărit deficitul planificat cu 24,58 miliarde de lei. Deși noua țintă este ușor mai mică decât cea pentru 2024, ea a fost acceptată de Comisia Europeană în contextul în care reforma fiscală a fost amânată din cauza anului electoral.
Guvernul și Comisia Europeană au convenit pentru anul viitor o țintă de deficit de 6,2% din PIB, ceea ce va necesita o consolidare fiscală semnificativă. În acest scenariu, reducerea pierderilor din TVA devine un obiectiv major, iar controalele Antifraudei se înscriu în strategia de a îmbunătăți colectarea fără a introduce măsuri suplimentare pentru contribuabili.
