Amânăre pe Drumul Expres Brăila-Galați. Nevoia de energie verde demolează porțiuni din drumul aproape finalizat. Cum merg lucrările pe Autostrada Transilvania

Șantierele mari din infrastructura rutieră se lovesc de obstacole birocratice și tehnice. Ce probleme sunt pe Drumul Expres Brăila-Galați?

România traversează o perioadă de contrast în ceea ce privește infrastructura rutieră, marcată de un amestec de progrese tehnice impresionante și blocaje administrative care amână beneficiile acestor investiții pentru cetățeni. În centrul atenției se află Drumul Expres Brăila-Galați (DEx 6), un proiect strategic de doar 10,77 kilometri care, deși se află într-un stadiu de execuție de peste 96%, a devenit o emblemă a întârzierilor provocate de neconcordanțele dintre realitatea din teren și planurile inițiale.

Situația drumului expres dintre Brăila și Galați este una atipică pentru infrastructura românească. Teoretic, lucrarea este finalizată aproape în totalitate încă din toamna anului 2025, însă marea recepție a fost mutată succesiv în calendarul autorităților.

Purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin Șerbănescu, a explicat că termenele au fost decalate din cauza unor motive variate, pornind de la date geologice eronate și până la întârzieri în predarea terenurilor de către Ministerul Mediului.

Această combinație de factori a forțat o primă extindere a duratei de execuție până la sfârșitul anului 2025, dar nici acest termen nu pare să mai fie cel final, având în vedere noile provocări apărute pe parcursul ultimelor luni.

Transparența salariilor crește înainte de reglementare: 45% dintre joburi afișează remunerația

Deficitul de finanțare este și în 2026 o barieră pentru dezvoltarea business-urilor în România

Modificările geologice și birocrația de mediu au forțat prima amânare majoră a termenelor de execuție

Geneza problemelor de pe DEx 6 Brăila – Galați își are rădăcinile încă din faza de proiectare și avizare. Alin Șerbănescu a precizat pentru Libertatea că studiile geologice efectuate pe parcursul lucrărilor au scos la iveală o structură a terenului de fundare diferită față de cea indicată inițial în Studiul de Fezabilitate.

Acest lucru nu a fost doar o chestiune teoretică, ci a impus modificări fundamentale ale cotei de fundare pentru piloți, generând automat un volum suplimentar de muncă și costuri aferente care nu fuseseră prevăzute în contractul inițial semnat în 2021.

Pe lângă provocările solului, componenta administrativă a jucat un rol la fel de obstructiv. Reprezentantul CNAIR a subliniat că Ministerul Mediului a pus la dispoziția constructorului terenul necesar pentru fundațiile de mare adâncime ale podului peste Siret cu o întârziere de peste zece luni, abia la sfârșitul lunii mai 2023.

Această sincopă în lanțul administrativ a blocat segmentul critic al proiectului – viaductele și podul hobanat – elementele cele mai complexe ale întregului traseu.

În ciuda acestor obstacole, antreprenorul UMB Spedition a reușit să aducă lucrarea la un stadiu fizic de 95% până în octombrie anul trecut, moment în care a decis să părăsească temporar șantierul, lăsând ultimul segment major nefinalizat.

Transportul componentelor eoliene forțează demolarea unor elemente deja construite la nodul rutier Brăila

Cea mai surprinzătoare cauză a întârzierii recepției finale nu ține de constructor, ci de prioritățile energetice naționale. Alin Șerbănescu a dezvăluit că o reconfigurare a nodului giratoriu de la intrarea pe DEx 6 a devenit obligatorie din cauza proiectelor de energie verde din județul Galați.

Mai exact, palele și componentele gigantice ale turbinelor eoliene, care sunt descărcate în portul Constanța, trebuie transportate pe un singur traseu viabil care trece fix prin giratoriul nou construit la intersecția DN2B cu drumul expres. Dimensiunile acestor transporturi agabaritice fac imposibilă negocierea curbelor proiectate inițial.

Oficialul a detaliat că transportatorii au solicitat oficial demolarea parțială a unor elemente de infrastructură deja finalizate în acea intersecție. Deși pare un paradox să distrugi ceva ce abia ai construit, Alin Șerbănescu a explicat că autoritățile au considerat primordial proiectul energetic pentru independența țării în contextul global actual, acceptând modificarea intersecției conform avizelor poliției rutiere.

„Cererea sporită de energie verde a condus la apariția unor proiecte mari de generare a energiei din surse regenerabile finanțate din fonduri europene, proiecte care sunt implementate în prezent în județul Galați; părțile componente ale eolienelor sunt transportate din portul Constanța la proiect cu mijloace auto, pe un singur traseu posibil și care trece OBLIGATORIU prin girația aflată la intersecția DN2B și Drum expres 6: Brăila-Galați.

În acest sens, transportatorul a solicitat demolarea parțială a unor elemente deja finalizate din cadrul girației; având în vedere această solicitare, părțile au considerat că, în interesul economiei naționale și pentru asigurarea independenței energetice a țării în actualul context global, este primordial proiectul energetic și au acceptat solicitarea de modificarea a intersecției în condițiile cerute și în conformitate cu avizul Serviciului Poliției Rutiere Galați, chiar dacă acest lucru înseamnă întârzierea recepției la obiectivul Drum expres Brăila – Galați”, a explicat Alin Șerbănescu pentru sursa citată.

Această decizie înseamnă însă o nouă amânare a recepției, oficialul estimând acum că deschiderea oficială va avea loc cel mai probabil în a doua jumătate a lunii noiembrie 2026. În prezent, mobilizarea pe șantier este una de mentenanță și finalizare lentă, cu aproximativ 70 de muncitori care lucrează în cicluri de trei săptămâni, urmate de o săptămână de pauză.

Litigiile cu proprietarii de terenuri și scumpirea energiei impun reconfigurarea acceselor laterale

Dincolo de problemele tehnice de la nodul rutier, drumul expres se confruntă și cu o presiune socială și juridică. Șerbănescu a arătat că mai mulți proprietari de terenuri din vecinătatea traseului au reclamat faptul că, după finalizarea lucrărilor, vor rămâne fără căi de acces la proprietățile lor.

O parte din aceste nemulțumiri s-au transformat deja în litigii în instanță între beneficiar și proprietari. Pentru a stinge aceste conflicte, CNAIR lucrează în prezent la un Ordin de Modificare ce prevede reconfigurarea unor accese, proces care adaugă o nouă doză de birocrație și timp necesar pentru implementare înainte ca drumul să poată fi recepționat oficial.

Un alt aspect menționat de purtătorul de cuvânt al companiei de drumuri vizează sustenabilitatea pe termen lung a investiției. Din cauza creșterii accelerate a prețului la energie electrică, autoritățile caută soluții pentru reducerea costurilor viitoare de exploatare a obiectivului, cum ar fi iluminatul public și sistemele de monitorizare.

Aceste optimizări energetice sunt analizate în prezent și vor fi incluse în același pachet de modificări contractuale, subliniind faptul că proiectul inițial, gândit în urmă cu câțiva ani, nu mai corespunde realităților economice actuale.

Cum merge șantierul de pe lotul de 28,5 km Chiribiș-Biharia din Autostrada Transilvania? Grupul Selina accelerează lucrările

În timp ce la Brăila se discută despre demolări și litigii, în județul Bihor, pe Autostrada Transilvania (A3), atmosfera pare mult mai dinamică. Pe lotul 3C2, lung de 28,5 kilometri între Chiribiș și Biharia, constructorul român Selina Grup a raportat un progres vizibil.

Reprezentanții asocierii au anunțat că lucrările continuă „în forță”, ajungând deja la etapa în care se toarnă stratul de agregate stabilizate cu liant hidraulic pe anumite porțiuni, acesta fiind ultimul pas înainte de așternerea straturilor de asfalt. Această mobilizare vine după un istoric zbuciumat al lotului, care a văzut contracte reziliate și ani de abandon.

Conform datelor furnizate de constructorul Beniamin Rus, la mijlocul lunii decembrie a anului trecut, stadiul fizic al lucrărilor era de aproximativ 30%. Având în vedere ritmul actual, asociația Pro Infrastructura estimează că acest sector ar putea fi inaugurat chiar în decembrie 2026, cu cinci luni mai devreme față de termenul contractual oficial stabilit pentru mai 2027.

Pe lângă partea de drum, se lucrează intens la terasamente, îmbunătățirea terenului prin forarea de incluziuni rigide și execuția piloților de ranforsare, operațiuni critice în zonele cu umpluturi mari unde riscul de instabilitate este ridicat.

Tehnologia modernă și monitorizarea video vor transforma siguranța rutieră pe noul lot de autostradă

Lotul Chiribiș – Biharia nu se remarcă doar prin viteza de execuție, ci și prin dotările tehnice care vor fi instalate. Proiectul prevede construirea a 18 poduri și pasaje pe cei 28,5 kilometri, dar noutatea constă în sistemele electronice de management al traficului.

Constructorul a indicat că va implementa un sistem denumit „SPEED”, special conceput pentru monitorizarea și detectarea vitezei, alături de o rețea de camere de supraveghere amplasate la fiecare doi kilometri. Acestea au rolul de a detecta automat incidentele rutiere și de a alerta dispeceratul în timp real, crescând semnificativ siguranța pe acest tronson.

Mai mult, autostrada va fi dotată cu sisteme de cântărire dinamică, permițând monitorizarea vehiculelor grele fără ca acestea să fie oprite din trafic, protejând astfel integritatea asfaltului pe termen lung.

Finalizarea acestui segment are o importanță strategică majoră: va permite circulația neîntreruptă pe Autostrada Transilvania de la Nușfalău până la punctul de trecere a frontierei de la Borș.

Astfel, șoferii vor avea la dispoziție o secțiune continuă de 74 de kilometri de mare viteză, conectând județele Sălaj și Bihor direct la rețeaua europeană de autostrăzi, un obiectiv urmărit de peste două decenii de autoritățile de la București.