Alexandru Rogobete: Fac apel la calm: nu recomand ca oamenii să-și facă stocuri de medicamente acasă!

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, le transmite românilor să nu își facă stocuri de medicamente acasă, pe fondul temerilor legate de eventuale scumpiri generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Alexandru Rogobete subliniază că, în acest moment, nu există o criză în piața farmaceutică din România, iar astfel de comportamente ar putea avea efecte negative. Ministrul a explicat că stocarea excesivă de medicamente de către populație ar putea duce la dezechilibre suplimentare pe piață. Potrivit acestuia, există în prezent suficiente stocuri pentru un număr mare de produse farmaceutice, iar prețurile sunt stabile, fără fluctuații semnificative.

Alexandru Rogobete face apel la calm în contextul conflictului din Orientul Mijlociu

Ministrul a atras atenția că situația generată de conflict, în special din punct de vedere economic și energetic, are potențialul de a influența toate piețele, inclusiv sectorul farmaceutic. Incertitudinea legată de durata acestui conflict este un factor important, însă, în prezent, efectele nu sunt resimțite direct în farmacii. Chiar dacă prețul combustibililor ar putea avea un impact ulterior asupra costurilor, în acest moment acesta nu se reflectă în prețurile medicamentelor, tocmai datorită stocurilor existente.

„Situația de criză generată de conflict — când spun criză, mă refer la cele economice, energetice și așa mai departe — și incertitudinea legată de cât va dura acest conflict, evident, impactează toate sistemele și piețele, inclusiv piața farmaceutică. Acesta este și motivul pentru care am elaborat, la nivelul Ministerului Sănătății, un grup tehnic de lucru pentru monitorizarea stocurilor de medicamente, dar și a prețurilor. Ce trebuie să înțeleagă oamenii? Momentan, nu suntem într-o criză. Există stocuri, prețurile stagnează și nu există fluctuații semnificative. Sigur, prețul combustibililor va avea un impact în farmacii și este posibilă o creștere a prețurilor, dar astăzi nu o vedem, deoarece există stocuri destul de mari în România pentru un număr mare de produse farmaceutice”, a spus Alexandru Rogobete la Prima TV.

Pentru a preveni eventuale probleme, la nivelul Ministerului Sănătății a fost constituit un grup tehnic de lucru care monitorizează constant situația. Acest grup interinstituțional urmărește zilnic stocurile pentru medicamentele critice la nivel național, analizează fluctuațiile de preț și menține legătura cu organismele europene care desfășoară activități similare. Măsura este una de prevenție și are rolul de a anticipa eventuale discontinuități, scăderi de producție sau creșteri de prețuri.

„Acest grup de lucru interinstituțional va monitoriza zilnic stocurile pentru lista de medicamente critice de la nivel național, va urmări fluctuațiile de preț și va fi în contact cu organismele europene, care fac același lucru. Fac apel la calm: nu recomand ca oamenii să-și facă stocuri de medicamente acasă, pentru că asta ar debalansa și mai mult piața. În momentul de față nu suntem într-o criză. De aceea am creat acest grup din timp — este o măsură de prevenție pentru a putea anticipa eventualele discontinuități, scăderi de producție sau creșteri de prețuri”, a mai spus ministrul.

Ministrul subliniază că nu este criză de medicamente în România

Alexandru Rogobete face apel la calm și subliniază că nu există motive pentru panică. În opinia sa, cumpărarea în exces ar putea duce chiar la scumpiri, prin dezechilibrarea raportului dintre cerere și ofertă.

În ceea ce privește prețurile, ministrul a explicat că există două categorii de medicamente. Cele compensate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNPP) și de Ministerul Sănătății au prețuri reglementate, iar eventualele ajustări sunt realizate tot la nivel instituțional, astfel încât să fie evitate creșteri semnificative. Statul are, așadar, un rol direct în controlul acestor prețuri.

Pe de altă parte, există și medicamente care nu sunt reglementate, iar în cazul acestora controlul asupra prețurilor este mai dificil. Chiar și în aceste condiții, autoritățile susțin că monitorizează atent piața și că, în prezent, nu există semne ale unei crize iminente.

„Avem două categorii de medicamente. Cele compensate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de Ministerul Sănătății au preț reglementat, iar ajustarea acestuia se face tot la Ministerul Sănătății. Încercăm să ajustăm prețurile astfel încât să nu existe creșteri semnificative. Există, într-adevăr, și medicamentele care nu sunt reglementate, iar acolo controlul este mai dificil”, a conchis acesta.

Spitalele regionale din Craiova și Iași vor fi finalizate la sfârșitul anului 2028

De asemenea, ministrul a spus că spitalele regionale din Craiova și Iași vor fi finalizate la sfârșitul anului 2028, conform planului inițial, în timp ce proiectul din Cluj-Napoca este întârziat din cauza procedurilor juridice. În prezent, în România sunt deschise 22 de șantiere pentru construcția de spitale, finanțate din fonduri europene.

În acest context, Alexandru Rogobete spune că ideea potrivit căreia România nu construiește spitale noi nu mai este valabilă. Această percepție s-a schimbat în decembrie, odată cu inaugurarea primului corp nou de clădire pentru un spital județean construit după Revoluție, la Bistrița.

Potrivit ministrului, dintre cele 22 de șantiere, opt au fost finanțate prin PNRR, însă unul dintre acestea, cel de la Bistrița, a fost deja dat în folosință. Alte șapte proiecte finanțate prin PNRR urmează să fie finalizate până în luna august a acestui an. Printre acestea se numără centrul de politraumă din Sibiu, centrul de politraumă din Craiova și Spitalul de pneumoftizologie din București, cunoscut ca Marius Nasta. Alte nouă proiecte au fost transferate din PNRR în Programul Operațional Sănătate, alături de cele trei spitale regionale intens discutate.

„În momentul de faţă în România sunt 22 de şantiere în construcţie. Sunt 8 din PNRR. Mă rog, 7 – unul s-a dat în folosinţă în decembrie. Cel de la Bistriţa, primul corp nou de clădire pentru un spital judeţean, construit după Revoluţie. Deci narativul că România nu construieşte spitale noi a dispărut din decembrie. N-am mai auzit niciunde că nu se construiesc spitale în România. Sunt încă şapte care au rămas cu finanţare din PNRR şi care vor fi date în folosinţă până în august anul acesta. De exemplu, Centrul de politraumă la Sibiu, Centrul de politraumă la Craiova, Spitalul de pneumoftizologie din Bucureşti (Marius Nasta), care e destul de mare. Şi lista poate continua. Alte nouă au fost mutate din PNRR în Programul Operaţional Sănătate. Şi cele trei spitale, mult discutatele spitalele regionale”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

Ritmul lucrărilor diferă de la un proiect la altul

Ministrul a explicat că ritmul lucrărilor diferă de la un proiect la altul. La Craiova, construcția spitalului a ajuns deja la etajul al doilea, după ce licitația publică s-a desfășurat fără contestații, fiind realizată de o asociere a unor constructori români. În schimb, la Iași, lucrările au început mai târziu din cauza unor contestații care au ajuns până la Înalta Curte de Casație și Justiție. Contractul a fost semnat în luna noiembrie a anului trecut, iar organizarea șantierului, având în vedere dimensiunea proiectului, a durat între trei și patru luni. În prezent, lucrările sunt în desfășurare, fiind realizați pilonii de susținere, chiar dacă există o ușoară întârziere de aproximativ o lună, influențată și de condițiile meteo din ianuarie și februarie.

„Diferenţa este dată de două aspecte, două nuanţe. Prima din ele este licitaţia publică. La Craiova nu au existat contestaţii. Acolo s-a finalizat licitaţia, nu s-a contestat. E o asociere de constructori români, da. Cei mai mari constructori români s-au asociat şi fac o treabă excelentă. Drept dovadă că la Craiova au depăşit etajul 1, acum lucrează la etajul 2. Lucrurile avansează. Este un oraş acolo. Am fost, l-am vizitat în iarnă, o să merg în curând pentru o vizită de monitorizare, dar din fotografii şi din raportările pe care le primesc lunar, lucrurile arată bine. La Iaşi, problema a fost dată de contestaţie, s-a ajuns până la Înalta Curte.

Într-un final s-au terminat contestaţii, am semnat contractul undeva în noiembrie anul trecut. Acum, organizarea unui astfel de şantier atât de mare, pentru că vorbim de o suprafaţă mare de construcţie, durează undeva între 3 şi 4 luni de zile. Deci cumva ei sunt în grafic, aş putea spune, cu o mică întârziere de o lună, dată şi de condiţiile meteo pe care nu le-am anticipat şi care nu au mai fost de mult timp cele din ianuarie-februarie. Dar au început să lucreze, ceea ce este bine. Se toarnă pilonii de susţinere, mă rog, e o muncă care nu se vede neapărat, dar care există şi fără de care nu se poate continua”, a explicat ministrul.

În ceea ce privește proiectul din Cluj-Napoca, acesta se află încă în faza de contestație la Înalta Curte, iar autoritățile estimează că o decizie ar putea fi luată în luna aprilie, urmând ulterior semnarea contractului. Ministrul subliniază că, încă de la elaborarea graficului de lucrări, s-a luat în calcul posibilitatea unor astfel de contestații, care pot dura chiar și un an, fără a afecta termenul final de realizare.

„La Cluj, din păcate, suntem în continuare în contestaţie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din estimările pe care le avem, undeva în luna aprilie ar trebui să avem rezultatul şi să semnăm contractul. Ce este, în schimb, important de menţionat? Că atunci când s-a făcut graficul de lucrări, s-a ţinut cont şi de o eventuală contestaţie care poate dura un an de zile, ceea ce nu le scoate din termen. Ele sunt încă în termenul de finanţare din programul Operaţional Sănătate Banii Europene Rambursabili, program care se finalizează în 2030. La Craiova, graficul de execuţie îi dă termen finalul anului 2028. La Iaşi, se păstrează acelaşi termen de 2028, chiar dacă a existat această întârziere”, a spus Rogobete.

Finanțarea celor trei spitale regionale este asigurată prin Programul Operațional Sănătate

Finanțarea celor trei spitale regionale este asigurată prin Programul Operațional Sănătate, care se desfășoară până în anul 2030. Astfel, atât proiectul din Craiova, cât și cel din Iași rămân în grafic, cu termen de finalizare stabilit pentru finalul anului 2028.

„La Craiova va începe în această vară licitaţia pentru echipamente. Licitaţia se va derula pe măsură ce are loc construcţia, astfel încât la un moment dat să se suprapună, când construcţia este aproape finalizată, să poată fi livrate şi echipamentele. La fel este gândit şi la Iaşi, şi la Cluj”, a conchis ministrul.

În paralel, Ministerul Sănătății pregătește și etapa de dotare a acestor unități medicale. La Craiova, licitația pentru echipamente va începe în această vară, urmând ca proceduri similare să fie lansate și pentru Iași și Cluj. Strategia autorităților este ca livrarea echipamentelor să se suprapună cu finalizarea lucrărilor de construcție, astfel încât spitalele să poată deveni funcționale într-un timp cât mai scurt după încheierea șantierelor.