Alexandru Nazare explică datele INS și susține că economia României crește, în ciuda ajustărilor bugetare
Publicarea datelor Institutului Național de Statistică privind evoluția PIB-ului a readus în atenție noțiunea de „recesiune tehnică”, în condițiile în care economia a înregistrat două trimestre consecutive de scădere în 2024.
Alexandru Nazare afirmă că analiza datelor publicate de INS indică o creștere economică reală, chiar dacă ritmul este moderat, iar interpretările dramatice nu reflectă situația de ansamblu.
„România menține o creștere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false”, a declarat Alexandru Nazare.
El a precizat că datele au fost analizate atent și că instituția pe care o reprezintă monitorizează constant modul în care cifrele sunt interpretate în spațiul public.
„Am analizat cu atenție datele publicate azi de INS şi monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spațiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României.
O creştere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului”, a afirmat Alexandru Nazare.
Oficialul a subliniat că dinamica PIB-ului, de 0,6% în 2025, este apropiată de cea din 2024, când economia a avansat cu 0,9%, în pofida unui context dificil.
„Cu o dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut – este clar că economia României continuă să crească. Iar acest lucru, aşa cum am mai spus, este meritul unui management eficientizat al banilor publici şi al mediului de afaceri onest, care a continuat să facă performanță chiar şi în condiții de stres”, a mai declarat Alexandru Nazare.
Totodată, el a anunțat că estimările pentru anul viitor indică o accelerare a creșterii economice.
„Mai mult decât atât, economia României va crește şi în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât şi a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Este momentul să avem şi noi mai multă încredere în România – din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaționali o fac deja”, a susținut Alexandru Nazare.
Alexandru Nazare explică de ce ajustările din 2024 nu înseamnă recesiune
Alexandru Nazare a recunoscut existența unei încetiniri temporare între două trimestre ale anului trecut, dar a explicat că aceasta nu echivalează cu o criză economică.
Potrivit acestuia, în trimestrul al treilea s-a înregistrat o scădere de aproximativ -0,1%, iar în ultimul trimestru de -1,9%, evoluții corelate cu ajustări precum reducerea stocurilor, un consum mai prudent și corecții după ani de creștere accelerată bazată pe consum.
El a respins ideea că România s-ar afla într-o recesiune reală, explicând diferența dintre definiția statistică și realitatea economică.
„Dar România nu este într-o criză economică. Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată – șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă”, a declarat Alexandru Nazare.
În contextul dezbaterilor publice, acesta a insistat că scenariile pesimiste nu sunt susținute de date și că ajustările recente au fost necesare pentru corectarea dezechilibrelor bugetare.
„Astfel, față de informațiile alarmiste propagate cu atâta uşurință în spațiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii. Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare”.
El a arătat că în 2024 au existat episoade de creștere obținute prin măsuri cu impact fiscal ridicat, care au deteriorat echilibrele bugetare și au generat presiuni asupra finanțelor publice. Datele INS indică, de altfel, scăderi ale PIB în primele două trimestre din 2024, de -0,4% și -0,4% față de trimestrele anterioare.
Alexandru Nazare a susținut că alternativa la măsurile adoptate ar fi fost mult mai gravă.
„Am traversat cu toții un an de corecții necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul de țară, protejând fondurile europene și am creat bazele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții – nu pe datorie și consum excesiv”, a afirmat Alexandru Nazare.
În sprijinul afirmațiilor sale, el a enumerat câțiva indicatori economici considerați relevanți: investițiile publice au atins în 2025 un nivel record de peste 138 de miliarde de lei, exporturile au crescut cu 4,2%, peste dinamica importurilor de 2,6%, șomajul se menține la aproximativ 6%, iar depozitele populației în bănci sunt în creștere.
În ceea ce privește direcția următoare, oficialul a anunțat măsuri pentru relansarea economică prin atragerea de fonduri europene și stimularea mediului de afaceri, inclusiv prin pachete fiscale și scheme pentru mari investiții, elaborate în dialog cu antreprenorii.
El a avertizat că principalul risc nu este o eventuală „recesiune tehnică” temporară, ci abandonarea consolidării fiscale.
„Adevăratul risc pentru România nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală. Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar pune presiune pe ratingul de țară și ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de piețe. Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii”, a declarat Alexandru Nazare.
În finalul mesajului său public, acesta a transmis că românii au nevoie de stabilitate și de măsuri concrete, nu de panică alimentată artificial, subliniind că economia încetinește ușor ritmul, dar continuă să crească pe baze considerate mai sănătoase.
