Aleksandr Lukașenko, despre tensiunile de la Moscova: Putin ar fi respins apelurile și nu ar fi bombardat din răzbunare
Alexander Lukașenko/SURSA FOTO: Dreamstime
Aleksandr Lukașenko a comentat presupusul atac cu drone asupra reședinței președintelui rus, atribuit de Moscova forțelor ucrainene. Liderul Belarusului afirmă că Vladimir Putin a refuzat să răspundă printr-un atac similar asupra locuinței lui Volodimir Zelenski. Declarațiile vin în contextul publicării de către Rusia a unor imagini despre care susține că provin din incident.
Aleksandr Lukașenko despre presupusul atac și decizia lui Putin
Aleksandr Lukașenko a afirmat că Vladimir Putin nu ar fi dorit să răspundă unui presupus atac asupra propriei reședințe printr-o lovitură similară care să vizeze locuința președintelui ucrainean. Liderul belarus a făcut aceste precizări după ce, în spațiul public, au circulat informații privind un posibil atac al forțelor de la Kiev, informații negate sau puse sub semnul întrebării de mai multe capitale europene.
În relatarea sa, președintele Belarusului a indicat că versiunea Moscovei nu a fost acceptată ca fapt confirmat de majoritatea statelor occidentale, însă subiectul a continuat să fie discutat la nivel politic și mediatic. În acest context, Lukașenko a explicat că ar fi existat voci care au cerut o reacție dură din partea Rusiei, inclusiv atacarea unor obiective simbolice ale conducerii ucrainene.
Liderul belarus a descris aceste apeluri ca venind din partea unor „capetelor înfierbântate”, care ar fi susținut ideea unor lovituri directe asupra reședințelor conducerii de la Kiev. El a precizat însă că Vladimir Putin ar fi respins o astfel de abordare, optând să nu răspundă printr-o acțiune de același tip, doar pentru a se răzbuna.
În cadrul aceleiași intervenții, Lukașenko a făcut referire la așa-numitele „hazel strikes”, o expresie folosită pentru a explica modul de funcționare al unor focoase multiple, care se separă în aer și cad pe mai multe traiectorii, asemănător nucilor care se desprind dintr-un copac. Denumirea este asociată și cu racheta Oreșnik, al cărei nume înseamnă Alun.
Imagini publicate de Moscova și contextul informațional
În paralel cu aceste declarații, Moscova a prezentat public primele imagini despre care autoritățile ruse afirmă că ar reprezenta resturi provenite din atacul atribuit Kievului asupra reședinței lui Vladimir Putin. Publicarea materialelor a avut loc în aceeași zi în care subiectul a fost reluat în presa internațională, inclusiv în analiza Newsweek.
Autoritățile ruse susțin că respectivele fragmente ar confirma tentativa de atac, însă aceste afirmații nu au fost validate independent. Mai multe guverne europene au transmis anterior că nu există dovezi clare care să susțină versiunea prezentată de Kremlin, subliniind necesitatea prudenței în evaluarea unor astfel de informații.
În acest cadru, intervenția lui Lukașenko poate fi citită ca o susținere a narațiunii ruse, dar și ca o încercare de a evidenția faptul că Moscova ar fi ales să nu escaladeze situația printr-o acțiune de represalii directe împotriva liderului ucrainean. Afirmațiile sale completează seria de poziționări publice venite din partea aliaților Rusiei.
Totodată, relatarea președintelui belarus pune accent pe ideea că, dincolo de retorica dură, anumite limite ar fi fost respectate în conflictul dintre cele două state, cel puțin la nivelul conducerii politice.
Afirmațiile privind lipsa tentativelor de asasinat și acuzațiile de terorism
Conform aceleiași surse, Aleksandr Lukașenko a mai susținut că, pe durata întregului conflict, niciuna dintre părți nu ar fi încercat să-l elimine fizic pe șeful statului advers. Această afirmație este prezentată ca un argument suplimentar în sprijinul ideii că anumite linii nu au fost depășite, în pofida intensității confruntărilor militare.
Liderul de la Minsk a declarat că atacul cu drone asupra reședinței lui Putin, așa cum este descris de Moscova, ar trebui încadrat drept terorism. În acest context, el a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi putut avea un rol în eveniment, fără a furniza însă dovezi concrete care să susțină această ipoteză.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





