AEI: Plafonarea marjelor la carburanți, iluzia blocării creșterii prețurilor și penuria ce ne așteaptă

Asociația Energia Inteligentă avertizează asupra unei posibile crize generate de intenția autorităților de a adopta o Ordonanță de Urgență privind piața țițeiului și a produselor petroliere. Inițiativa vizează intervenții directe asupra prețurilor și marjelor comerciale. Analizele specialiștilor indică riscuri majore pentru aprovizionare și stabilitatea pieței. Contextul este marcat de tensiuni globale și dependența României de importurile de motorină.

Criză pe piața carburanților. De ce Ordonanța propusă poate destabiliza lanțul de aprovizionare

Criza din sectorul carburanților este amplificată de intenția de adoptare a unei Ordonanțe de Urgență care vizează declararea unei situații speciale pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Asociația Energia Inteligentă își exprimă îngrijorarea profundă față de forma actuală a actului normativ, considerând că nu răspunde nevoilor reale ale consumatorilor și nu va produce efecte pozitive asupra prețurilor.

Specialiștii subliniază că intervențiile propuse riscă să distorsioneze mecanismele de funcționare ale pieței, generând dezechilibre în lanțul de aprovizionare. Măsurile nu oferă beneficii sustenabile, deoarece eventualele reduceri de preț ar putea fi anulate rapid de creșteri ulterioare, chiar în decurs de câteva zile.

Analizele indică și un efect secundar major: descurajarea importurilor și afectarea distribuției eficiente a produselor petroliere. În acest context, există un risc real de apariție a unor disfuncționalități majore în aprovizionare, care ar putea conduce la penurie de benzină și motorină în lunile următoare.

Într-un climat economic deja marcat de incertitudine, organizația solicită suspendarea adoptării Ordonanței în forma actuală, inițierea unui dialog transparent cu actorii din industrie și realizarea unei analize de impact solide. Totodată, se cere identificarea unor măsuri alternative care să sprijine consumatorii fără a afecta funcționarea pieței.

Plafonarea marjelor, mecanismul care poate transforma criza în penurie

Criza carburanților este strâns legată de ideea plafonării marjelor comerciale, o măsură care, deși pare protectivă, poate avea efecte inverse. Marja comercială reprezintă diferența brută dintre prețul de achiziție și cel de vânzare, nu profitul final al distribuitorilor. În România, în 2025, aceasta variază între 0,10 și 0,70 lei/litru, ceea ce înseamnă 1%–7% din prețul final, scriu cei de la AEI.

Structura marjelor și a profitului în sectorul carburanților:

Aplicarea unei plafonări la 50% din marja medie a ultimelor 12 luni ar conduce, potrivit analizelor, la eliminarea profitului și transformarea acestuia în pierdere.

Impactul plafonării marjelor:

În aceste condiții, logica economică devine evidentă: capitalul se retrage din zonele unde nu există profit. Carburanții, în special motorina, sunt produse fungibile, ușor de redirecționat către piețe mai profitabile. Deciziile comerciale sunt rapide, iar volumele pot fi mutate zilnic.

Nu toți actorii vor părăsi piața, însă cei marginali – importatori independenți și traderi – sunt primii care se retrag. Acești jucători sunt esențiali pentru flexibilitatea pieței și suplimentarea volumelor, iar dispariția lor reduce capacitatea sistemului de a răspunde cererii.

Lecțiile din Europa despre cum plafonarea accelerează criza carburanților

Experiențele europene arată că intervențiile asupra prețurilor pot genera efecte contrare celor dorite. În Ungaria, plafonarea prețurilor între 2021 și 2022 a dus la creșterea artificială a cererii și la reducerea ofertei, după retragerea importatorilor. Rezultatul a fost apariția cozilor la benzinării, lipsuri locale și închiderea unor stații, urmate de eliminarea măsurii și creșteri bruște de preț.

În Franța, presiunea asupra marjelor, combinată cu grevele din rafinării, a determinat reducerea fluxurilor de distribuție. În câteva săptămâni, până la o treime din benzinării au rămas fără combustibil, ceea ce a impus intervenția de urgență a statului.

Marea Britanie a demonstrat că și fără plafonare explicită, marjele reduse, costurile în creștere și presiunea publică pot destabiliza lanțul logistic. În momentul apariției unor perturbări, sistemul a cedat rapid, generând lipsuri și întârzieri.

În Spania, mecanismul subvențiilor a transferat presiunea financiară asupra distribuitorilor, afectând în special operatorii mici. Aceștia au redus activitatea sau au amenințat cu închiderea, semnalând începutul unui proces de restrângere a pieței.

Italia a ajuns la un nivel ridicat de tensiune, cu proteste și avertismente din partea distribuitorilor, care au atras atenția că reducerea excesivă a marjelor face sistemul nefuncțional.

Diferența critică dintre țiței și motorină și riscul real pentru România

Criza actuală trebuie analizată și prin prisma diferenței dintre fluxurile de țiței și cele de produse finite. Țițeiul este tranzacționat prin contracte pe termen lung și este integrat în lanțuri industriale stabile, ceea ce îl face mai puțin sensibil la plafonarea marjelor.

În schimb, motorina este un produs finit, tranzacționat zilnic și redirecționat rapid către piețele mai profitabile. În cazul plafonării, importatorii nu părăsesc imediat piața, dar reduc volumele, elimină riscurile și prioritizează alte țări.

România depinde semnificativ de importurile de motorină. O reducere de 10–20% a acestora, în condițiile unei cereri constante, generează tensiuni în lanțul de aprovizionare, diferențe regionale și lipsuri temporare.

Estimarea riscului de penurie în funcție de context:

Intervențiile statului, precum limitarea exporturilor și plafonarea marjelor, pot avea efecte temporare de stabilizare. Pe termen mediu, însă, acestea descurajează importurile, reduc concurența și cresc dependența de un număr restrâns de jucători.

Paradoxul economic este evident: într-un moment în care resursa devine mai rară și competiția globală se intensifică, atractivitatea pieței românești scade. Efectul nu este un colaps imediat, ci o eroziune treptată a ofertei, manifestată prin livrări întârziate, rigiditate crescută și vulnerabilitate sistemică.