Adrian Negrescu critică dur măsurile privind criza carburanților: Statul aşteaptă ca noi să plătim mai mult ca să aibă din ce să asigure compensarea

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează, luni, că măsurile anunțate de Guvern pentru criza carburanților vor avea un impact redus asupra prețurilor finale. Declarațiile vin în contextul intenției autorităților de a institui starea de criză pe piața petrolieră din România. Potrivit specialistului, intervențiile sunt limitate și riscă să producă efecte secundare în economie. Evaluarea a fost realizată în contextul deciziilor ce urmează să fie adoptate prin ordonanță de urgență.

Adrian Negrescu explică de ce măsurile Guvernului sunt doar intervenții de moment

Analiza realizată de Adrian Negrescu asupra măsurilor din criza carburanților indică faptul că intervențiile anunțate de autorități au ca obiectiv principal evitarea unei crize de aprovizionare, nu reducerea semnificativă a prețurilor. Specialistul arată că declararea stării de urgență oferă statului pârghii legale pentru a controla fluxurile de combustibil din piață și pentru a limita exporturile companiilor.

În acest context, mecanismul propus de Guvern vizează în mod direct gestionarea stocurilor de carburanți, în condițiile în care marii operatori își coordonează rezervele la nivel european.

„Prin deciziile anunţate, Guvernul încearcă, în primul rând, să evite problemele de aprovizionare, să nu ne trezim cu o penurie de carburanţi pe piaţă care să ducă la raţionalizarea consumului. Declararea situaţiei de criză în zona carburanţilor este menită ca, din punct de vedere legal, statul să poată obliga companiile să îşi limiteze exporturile, să controleze, practic, ce se întâmplă cu benzina şi motorina rafinate în ţara noastră şi aflate în depozitele benzinarilor.

Şi asta în condiţiile în care OMV Petrom, Rompetrol şi ceilalţi jucători din piaţă îşi gestionează rezervele de carburanţi la nivel european, altfel spus îşi acoperă dintr-o ţară în alta problemele de consum”, a declarat Adrian Negrescu.

Dincolo de această dimensiune administrativă, economistul atrage atenția că impactul asupra prețurilor va fi limitat.

„Marja comercială în acest sector este, în acest moment, undeva la 9-10%, iar o scădere la jumătate a acesteia va avea un impact de maxim 40-50 bani/litru şi asta chiar dacă va fi eliminată şi obligativitatea aditivării motorinei, care implică un cost estimativ de 3-4%. Altfel spus, măsurile sunt menite doar să «cosmetizeze» preţul carburanţilor, nicidecum să genereze o temperare semnificativă”, a explicat acesta.

Limitarea adaosului comercial și lipsa fondurilor bugetare ridică semne de întrebare

Evaluarea lui Adrian Negrescu scoate în evidență și efectele dezechilibrate ale intervenției statului asupra pieței, în special în ceea ce privește competiția dintre operatori. Specialistul consideră că limitarea marjei comerciale ar putea crea avantaje pentru marile companii, în detrimentul celor mici.

În același timp, economistul aduce în discuție declarațiile ministrului Energiei privind eventuale măsuri de compensare finanțate din veniturile suplimentare generate de scumpiri.

„A spus că, în viitor, pe măsură de Guvernul va aduna mai mulţi bani din creşterea preţurilor la carburanţi, vor fi luate în calcul măsuri de compensare a preţurilor pentru toţi românii. Mai simplu spus, statul aşteaptă ca noi să plătim mai mult ca să aibă din ce să asigure compensarea.

E o percepţie care creionează dimensiunea problemelor bugetare cu care se confruntă statul român – practic nu are bani din care să ofere măcar compensarea de 50 bani asigurată la precedenta criză a carburanţilor, din 2022”, a declarat Adrian Negrescu.

Pe lângă aceste aspecte, analistul subliniază și contextul industrial dificil, în care capacitatea de rafinare este redusă.

„Altfel spus, deşi avem petrol mai ieftin în rezerve, nu putem să îl ducem în piaţă pentru că n-are cine să-l rafineze în aşa fel încât să ducă la o scădere semnificativă a preţului la pompă. Pe de altă parte, limitarea marjei comerciale a jucătorilor din piaţă se anunţă o misiune extrem de periculoasă pentru simplul motiv că va avantaja marii jucători din piaţă, capabili să reziste cu o marjă de profit redusă, şi va afecta în sens negativ pe cei mici, care n-au forţa financiară, capacitatea de a rezista acestui tip de intervenţie în piaţă”, a explicat acesta.

Un alt punct critic identificat de economist este lipsa intervenției în zona prețurilor la gaze pentru companii, în contextul liberalizării pieței.

„De la 1 aprilie, piaţa va fi liberalizată, iar firmele riscă să plătească tarife cu 40-60% mai mari, fapt care va declanşa un nou val de inflaţie generalizată în economie. Plafonarea costurilor doar pentru populaţie riscă să devină inutilă în condiţiile efectului de «waterbed».

Altfel spus, chiar dacă oamenii vor plăti o factură mai mică la gaze, vor plăti mai mult pentru toate celelalte, de la covrigul copt în cuptorul cu gaz la medicamente, produse de uz casnic şi servicii. Astfel, «ce vom lua pe mere vom da pe pere» din punct de vedere economic”, a conchis Adrian Negrescu.

În paralel, Guvernul a anunțat că urmează să declare oficial situația de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere, pentru o perioadă inițială de șase luni. Măsurile includ limitarea adaosului comercial pe întreg lanțul economic, restricționarea exporturilor fără aprobări speciale și reducerea ponderii biocarburantului în benzină, în încercarea de a tempera creșterea prețurilor.