Administraţia Prezidenţială a primit 320 de mesaje de la magistraţi şi cetăţeni
Administraţia Prezidenţială a centralizat în total 320 de emailuri primite până la data de 20 decembrie 2025, dintre care peste 135 au fost transmise de mai mult de 250 de magistraţi. Aceştia provin de la 27 de instanţe şi 14 parchete, indicând o participare extinsă din rândul sistemului judiciar.
Raportul publicat sintetizează observaţiile transmise direct Preşedintelui României de magistraţi activi sau retraşi din activitate, într-un context marcat de dezbateri publice privind sistemul judiciar, declaraţii ale magistraţilor, poziţii divergente între instituţii şi articole de presă. Documentul include şi o investigaţie jurnalistică, evidenţiind preocuparea Administraţiei Prezidenţiale pentru percepţia publică şi transparenţa în sistemul de justiţie.
Pe lângă magistraţi, au fost primite peste 180 de emailuri din partea cetăţenilor, avocaţilor, poliţiştilor, avertizorilor de integritate, grefierilor şi altor membri ai societăţii civile. Aceste mesaje conţin observaţii, reclamaţii sau percepţii rezultate din experienţe proprii cu justiţia sau cu alte autorităţi publice.
„Dată fiind gravitatea unei părţi însemnate din aspectele semnalate, apreciem că se impune o analiză ulterioară aprofundată, un dialog corespunzător şi sesizarea, acolo unde este cazul, a autorităţilor de control competente”, subliniază comunicatul Cotroceniului.
Magistraţii din 27 de instanţe şi 14 parchete au transmis observaţii
Din perspectiva distribuţiei teritoriale, sesizările au fost trimise de magistraţi dintr-un spectru larg de instanţe şi parchete. Au fost incluse Judecătoriile Bistriţa, Constanţa, Lugoj, Târgovişte, Brad, precum şi tribunalele din Bucureşti, Ilfov, Olt, Mureş, Bistriţa, Botoşani, Timiş, Maramureş, Covasna, Cluj, Satu-Mare, Braşov, Bihor şi Galaţi. Curţile de apel din Bucureşti, Constanţa, Târgu Mureş, Braşov, Maramureş, Iaşi, Ploieşti şi Oradea au transmis, de asemenea, observaţii.
Parchetele implicate în procesul de consultare includ Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Parchetele de pe lângă curţi de apel şi tribunale din mai multe judeţe, Parchetele Militare din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Parchetele de pe lângă judecătorii din sectoare ale capitalei.
„În total, magistraţii care au trimis emailuri provin de la 27 de instanţe şi 14 parchete. Este posibil ca magistraţii care au transmis observaţiile în format anonim să facă parte şi din alte instanţe sau parchete decât cele anterior enumerate. Am consemnat şi un aflux de peste 180 de emailuri adresate de cetăţeni, avocaţi, poliţişti, avertizori în interes public (de integritate), societatea civilă, solicitări de audienţă, executori judecătoreşti, grefieri. Aceste mesaje aduc în atenţie, cu precădere, observaţii, reclamaţii sau percepţii rezultate din experienţe personale cu sistemul de justiţie şi alte autorităţi publice. Dată fiind gravitatea unei părţi însemnate din aspectele semnalate, apreciem că se impune o analiză ulterioară aprofundată, un dialog corespunzător şi sesizarea, acolo unde este cazul, a autorităţilor de control competente”, se arată în comunicat.
Contextul invitaţiei adresate de Preşedintele României
Administraţia Prezidenţială precizează că invitaţia publică către magistraţi a avut la bază rolul constituţional al Preşedintelui României de a supraveghea respectarea Constituţiei şi buna funcţionare a autorităţilor publice.
„Prerogativele constituţionale ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii ţări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa publică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar. Funcţiile de garanţie şi de veghe consacrate în art. 80 alin. (1) din Constituţie implică prin definiţie observarea atentă a existenţei şi funcţionării statului, supravegherea vigilentă a modului în care acţionează actorii vieţii publice – autorităţile publice, organizaţiile legitimate de Constituţie, societatea civilă – şi a respectării principiilor şi normelor stabilite prin Constituţie, apărarea valorilor consacrate în Legea fundamentală. Nici veghea şi nici funcţia de garanţie nu se realizează pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concretă”, se arată în comunicat.
Această iniţiativă a fost precedată de Raportul din 2025 al Comisiei Europene privind statul de drept, care menţionează că doar 44% din populaţia generală şi 51% din întreprinderi percep independenţa instanţelor ca fiind „destul de bună sau foarte bună”.
În comparaţie cu anul 2024, percepţia publică asupra independenţei sistemului judiciar a scăzut de la 52%, iar în rândul companiilor a scăzut de la 56%.
Sondajele Eurobarometru indică, de asemenea, că 75% dintre respondenţi consideră corupţia larg răspândită, iar 60% se simt afectaţi de aceasta în viaţa de zi cu zi, comparativ cu media UE de 30%. Pentru întreprinderi, 90% percep corupţia ca fiind generalizată, iar 72% afirmă că aceasta îngreunează activitatea economică, faţă de media UE de 35%.
Observaţiile magistraţilor acoperă multiple aspecte
Observaţiile sintetizate provin de la magistraţi din diferite instanţe şi parchete, de la judecătorii, tribunale şi curţi de apel, până la parchete de pe lângă acestea. Sunt incluşi magistraţi cu funcţii de conducere, executori, pensionari sau debutanţi. Comentariile acoperă aspecte administrative, manageriale, jurisdicţionale şi normative.
„Luând în considerare spectrul larg al remitenţilor (atât sub aspectul poziţiei în interiorul sistemului judiciar, cât şi sub aspect teritorial), s-ar putea extrage unele concluzii privind disfuncţionalităţile observate. Este important de subliniat că Raportul de sinteză: nu stabileşte vinovăţii individuale sau colective; nu califică fapte ca fiind conforme sau contrare legii; nu cuprinde judecăţi de valoare; nu substituie competenţele CSM, IJ, MJ sau ale parchetelor, instanţelor de judecată ori altor autorităţi de control. Raportul redă strict observaţiile transmise, într-o formă coerentă şi centralizată, urmărind totodată să identifice tipare recurente şi vulnerabilităţi structurale rezultate din observarea coroborată a observaţiilor transmise”, se menţionează în comunicat.
O parte dintre magistraţi au transmis şi propuneri de modificare a legislaţiei, însă acestea nu fac obiectul sintezei, urmând să fie analizate ulterior de autorităţile cu atribuţii legislative. Raportul se concentrează pe mecanismele administrative, procedurale, judiciare şi legislative care pot influenţa independenţa magistraţilor, meritocraţia, funcţionarea justiţiei şi încrederea publică în sistemul judiciar.
