Adevărul despre apneea din timpul somnului. Cât de gravă este boala și cum se tratează
SURSA FOTO: Dreamstime
Pneumologul Oana Deleanu a vorbit despre una dintre cele mai des întâlnite afecțiuni în rândul românilor. Este vorba despre sindromul de apnee în somn. Care sunt cauzele și cum poate fi tratată?
Medicul susține că pauzele de respirație nu trebuie să dureze mai mult de zece secunde pentru ca stiuația să nu fie una gravă.
„Există persoane cărora partenerul de viață le-a spus că în timpul somnului li se oprește respirația. Sforăie și apare ca o pauză.
Practic, noi avem un conduct prin care trece aerul și în momentul când el se îngustează, aerul trece si produse un zgomot care este sforăitul. În momentul în care căile aeriene se îngustează și mai mult, se reduce fluxul de aer.
Dacă aceste pauze durează mai mult de 10 secunde și sunt peste 5 episoade pe oră de somn„, a spus dr. Oana Deleanu, medic primar pneumologie, la Antena 3.
În ceea ce privește simptomele, medicul susține că unele persoane susțin că simt senzația de sufocare, iar din acest motiv nu pot dormi pe spate. În acest context, Oana Deleanu precizează că urmările se resimt și a doua zi, prin dureri de cap, oboseală, dar și tulburări de concentrale.
„Sunt persoane care zic că se sufocă, că nu pot dormi pe spate. Sunt persoane care sesizează, mai ales dimineața, pentru că atunci sunt cele mai identificatoare. Sunt simptome nocturne și simptome diurne.
Ce poate declanșa apneea
Dacă pacientul nu a dormit bine și s-a perpelit toată noaptea, timp de 8 ore, a doua zi apar durerile de cap, oboseala, somnolența, tulburările de concentrare, anxietate și irascibilitate”, mai spune medicul.
Aceasta a mai precizează că apneea poate dulce la evenimente extrem de grave precum accidente la locul de muncă, dar și în trafic. O persoană care suferă de apnee poate avea o productivitate mai scăzută la locul de muncă, iar efectele se văd și din punct de vedere fizic.
„Mai ales din punct de vedere al accidentelor de muncă, a scăderii productivității sau chiar a accidentelor în trafic.
În general se produce o ingestare, fie că persoana este obeză sau are un gât scurt și gros. Poate nu neapărat obeză, dar dacă are gâtul gros, normal că căile aeriene se micșorează”, a spus medicul.
Apneea poate apărea și la copii odată cu înaintarea în vârstă, după un anumit blocaj, medicul adăugând că în anumite cazuri este nevoie de intervenții ortodontice pentru a rezolva problema.
”Uneori o limbă mare, unele modificări ale feței, sau afecțiune din fera ORL , pot provoca această apnee. Poate să apară și la copii. Odată cu înaintarea în vârstă, se cam lasă totul, însă depinde foarte mult de cauzele care au produs blocajul. Sunt persoane care reușesc să scadă în greutate și să se vindece de apnee.
Sunt persoane care au nevoie de intervenții ortodontice sau din sfera ORL. De cele mai multe ori, sunt persoane care au modificări care nu pot fi rezolvate”, a precizat medicul.
Cum se tratează apneea
Masca CPAP poate trata apneea. Ea transmite un aer cu preziune pozitivă continuă, iar persoana trebuie să suflet pentru a-și ține aerisite căile, împiedicând colapsul. Potrivit medicului, sunt persoane care ajung să trăiască o viață întreagă cu masca.
„Apneea se tratează cu CPAP, adică aer cu presiune pozitivă continuă. Ce poți să faci este să sufli un aer cu presiune pozitivă care ține caile aeriene deschise și împiedică colapsul.
Persoanele ajung să trăiască toată viața cu această mască, doar că la un moment dat, după ce se dă masca jos, pentru că acea presiune are un efect asupra baroreceptorilor, îi face mai tonifiați”, a mai explicat dr. Deleanu.
Medicul a mai adăugat că în foarte multe cazuri sforăitul este asociat cu apneea, lucru care nu este adevărat.
„În majoritatea cazurilor este asociat, însă nu orice sforăit înseamnă apnee. Doar un sforăit foarte zgomotos, dar pe de altă parte există și tipuri de apnee care apar în problemele de obezitate”, ne mai spune medicul.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





