Medicul Valeriu Gheorghiță, anunț oficial despre hantavirus. Cum se transmite virusul și ce este

Fostul coordonator al campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, medicul Valeriu Gheorghiță, a transmis un mesaj de informare privind riscurile asociate hantavirusurilor. Acesta a subliniat că, deși infecțiile sunt rare, pot evolua sever și pot necesita internare în secțiile de terapie intensivă.

Hantavirusurile: cum se transmit și în ce situații crește riscul de infectare, potrivit OMS

Hantavirusurile sunt transmise de rozătoare, iar infectarea are loc cel mai frecvent prin inhalarea prafului contaminat cu urină, fecale sau salivă provenite de la animale infectate, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Riscul de îmbolnăvire este mai ridicat în timpul curățării spațiilor precum poduri, pivnițe, magazii sau cabane infestate, dar și în activități în aer liber, cum sunt campingul, agricultura sau silvicultura.

„Transmiterea de la om la om este extrem de rară. A fost documentată clar doar pentru virusul Andes, în anumite regiuni din America de Sud”, a precizat doctorul Valeriu Gheorghiță.

În stadiile inițiale, infecția poate provoca simptome asemănătoare gripei, precum febră, dureri musculare, cefalee, greață sau vărsături.

În formele severe, boala poate evolua cu complicații grave, inclusiv afectare pulmonară cu dificultăți de respirație, tulburări circulatorii, șoc și insuficiență renală acută.

Medicul subliniază importanța depistării precoce, precizând că unele cazuri se pot agrava rapid, într-un interval foarte scurt.

 „Unele forme se pot agrava rapid, în doar câteva ore. Prezentarea rapidă la medic poate salva viața pacientului”, a transmis acesta.

În prezent nu există un tratament antiviral specific universal eficient împotriva hantavirusurilor, iar terapia este în principal de susținere. Aceasta poate include administrarea de oxigen, ventilație mecanică, monitorizare în terapie intensivă, suport circulator și renal, iar în cazurile severe poate fi necesară utilizarea ECMO.

Pentru prevenție, Valeriu Gheorghiță recomandă evitarea contactului cu rozătoarele și excrementele acestora, aerisirea spațiilor închise înainte de curățare, umezirea suprafețelor pentru a reduce riscul inhalării particulelor contaminate, precum și folosirea măștilor FFP2 sau FFP3 și a mănușilor în zonele cu risc.

În ceea ce privește lipsa unui vaccin, medicul explică faptul că dezvoltarea acestuia este dificilă din cauza diversității mari a hantavirusurilor, a înțelegerii incomplete a imunității protectoare și a numărului redus, dispersat geografic, de cazuri. Cu toate acestea, cercetările continuă, inclusiv pentru vaccinuri bazate pe tehnologii moderne, precum ARNm și vectori virali.

Infecția cu hantavirus în România: monitorizare oficială, definiția cazurilor și nivelul real de risc

În România, supravegherea infecțiilor cu hantavirus este realizată la nivel regional prin sistemul național de monitorizare a bolilor transmisibile, coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică, în opt județe: Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț și Galați.

Potrivit metodologiei INSP, un caz suspect este definit prin febră acută asociată cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în context epidemiologic sugestiv, iar confirmarea se face prin teste de laborator, inclusiv detectarea anticorpilor specifici.

Datele oficiale arată că, în perioada 2023–2026, au fost raportate 15 cazuri de infecție cu hantavirus în România: 4 în 2023, 3 în 2024, 7 în 2025 și 1 caz înregistrat până în prezent în 2026.

Autoritățile sanitare subliniază că cea mai eficientă măsură de prevenție rămâne evitarea contactului cu rozătoarele, potrivit INSP.

Un focar rar de hantavirus apărut la bordul navei de croazieră MV Hondius a alertat autoritățile sanitare internaționale, după moartea a trei pasageri și confirmarea a cel puțin cinci cazuri de infectare.

Autoritățile au instituit măsuri de izolare și carantină pentru persoanele care au intrat în contact cu pasagerii infectați, în încercarea de a limita răspândirea focarului.