Acuzații grave din străinătate pentru ministrul USR al Apărării. Radu Miruță ar fi „aranjat” o licitație pentru Rheinmetall

Scandal la nivel înalt în Ministerul Apărării. Acuzații de „aranjamente” într-un contract de 3 miliarde de euro sub mandatul lui Radu Miruță

Ministerul Apărării Naționale se află în centrul unei controverse politice și economice de proporții, după ce au ieșit la iveală detalii privind o achiziție masivă de vehicule de luptă pentru infanterie. În centrul acestei situații se află ministrul Radu Miruță (USR), a cărui strategie de înzestrare a Armatei Române este pusă sub semnul întrebării de analiști internaționali și reprezentanți ai industriei locale.

Miza este un contract colosal, estimat la 3 miliarde de euro, care ar urma să fie finanțat prin mecanismul de împrumuturi SAFE.

Problema este că el pare să fie direcționat către un singur beneficiar, eliminând din start orice formă de competiție transparentă.

Investigația publicată de site-ul de profil Defence Industry Europe joi, 16 aprilie 2026, indică faptul că procedura pentru achiziția celor 298 de vehicule de luptă ar fi fost „pregătită” special pentru a favoriza gigantul german Rheinmetall. Aceste acuzații vin într-un moment în care România încearcă să își modernizeze capacitățile militare pentru a se alinia standardelor NATO.

Acuzații de favoritism: o singură invitație pentru un contract de miliarde

Nucleul scandalului se bazează pe suspiciunea că Ministerul Apărării a limitat în mod deliberat accesul altor producători la acest program de modernizare. Conform surselor citate de publicația menționată, deși costurile propuse de producătorul german Rheinmetall ar fi crescut cu peste 30% față de estimările inițiale, nicio altă companie nu a primit documentația necesară sau o invitație oficială de a depune o contraofertă.

Practic, se sugerează că Ministerul Apărării nu a transmis cereri de informații către alți potențiali competitori, transformând o licitație care ar fi trebuit să fie deschisă într-o negociere cu ușile închise.

Mai mult, Radu Miruță ar fi oferit semnale clare jurnaliștilor cu privire la deznodământul acestui proces. Deși ministrul a afișat inițial o poziție fermă în spațiul public, criticând furnizorii care solicită majorări de preț nejustificate și afirmând că România nu va accepta condiții dezavantajoase, în discuțiile private acesta ar fi confirmat că programul MLI va fi atribuit grupului Rheinmetall.

Potrivit informațiilor din anchetă, ministrul ar fi lăsat de înțeles că acest contract va merge către partenerul german indiferent dacă negocierile de preț vor eșua sau dacă vor apărea alte opțiuni pe piață, recunoscând astfel existența unui acord stabilit în culise.

Prin acceptarea unui singur ofertant, ministerul condus de Radu Miruță se vede pus în situația de a accepta condițiile impuse de acesta, fapt confirmat și de încercările Rheinmetall de a reduce numărul de vehicule militare livrate pentru a menține prețul total în limita celor 3 miliarde de euro, profitând de poziția de monopol creată artificial.

Mecanismul SAFE și riscurile lipsei de transparență economică

Utilizarea fondurilor din programul SAFE pentru o astfel de achiziție este un alt punct de divergență major. Specialiștii în politici publice și apărare subliniază că acest tip de mecanism de finanțare impune standarde ridicate de responsabilitate și transparență, iar limitarea concurenței ar putea fi considerată incompatibilă cu cerințele europene.

Există riscul ca, prin ignorarea ofertelor competitive, integritatea întregului proces de evaluare să fie compromisă, lăsând loc unor contestații juridice care ar putea bloca modernizarea armatei pentru ani de zile.

Un alt aspect criticat este legat de beneficiile industriale reale pentru România. Deși guvernul speră la un transfer tehnologic semnificativ către țara noastră, platforma Lynx oferită de germani este deja produsă într-un centru regional în Ungaria. Această proximitate ridică îndoieli serioase cu privire la volumul de muncă și tehnologie care va fi cu adevărat integrat în industria de apărare românească.

Criticii susțin că Radu Miruță a acceptat un rezultat „agreat politic”, care sacrifică interesul economic național în favoarea unor relații diplomatice bilaterale, ignorând nevoia de a stimula producția locală.

Reacția mediului de afaceri. Miliarde de euro părăsesc țara fără consultări

Nemulțumirea față de modul de gestionare a banilor publici a depășit sfera analiștilor militari și a ajuns la reprezentanții sectorului de business din România. Președintele IMM România, Florin Jianu, a tras un semnal de alarmă prin intermediul unui comunicat, subliniind faptul că programul SAFE, cu o alocare totală de 16,7 miliarde de euro, reprezintă o povară de îndatorare pe care cetățenii o vor suporta integral.

Jianu a avertizat că există un pericol real ca acești bani să părăsească România în totalitate, deoarece beneficiarii contractelor nu sunt companii autohtone sau producători locali, ceea ce transformă un program de investiții într-un simplu transfer de capital către exterior.

„Aş vrea să atrag atenţia asupra unui lucru care încă nu a pătruns în prim-planul mass-media, şi anume programul şi alocarea programului SAFE, acel program de înarmare de 16,7 miliarde de euro, pentru care România se împrumută în totalitate.

Atenţie, deci se împrumută de toţi aceşti bani, 16,7 miliarde de euro. Atragem atenţia că toţi aceşti bani vor părăsi România, că beneficiarii”, a transmis Florin Jianu.

Lipsa de consultare a fost confirmată și de Organizația Patronală „Industria de Apărare” (OPIA). Reprezentanții acesteia au acuzat ministerul de o opacitate totală în ceea ce privește direcția în care sunt trimiși acești bani.

Președintele OPIA, Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, a explicat că, deși suma de aproximativ 16,68 miliarde de euro este una extrem de importantă pentru țară, ea își va atinge obiectivele doar dacă va fi direcționată către operatorii economici acreditați prin legea industriei de apărare.

Pîrcălăbescu a punctat faptul că producătorii români nu au fost invitați la nicio discuție sau consultare pe această temă, riscându-se astfel ca, în momentul în care creditul va fi rambursat peste trei sau patru decenii, să se constate că investiția nu a avut niciun efect multiplicator în economia locală.

În viziunea acestuia, dacă fondurile nu sunt utilizate pentru a întări baza industrială națională, programul SAFE își va rata scopul fundamental de a asigura o independență strategică.

„Programul SAFE este foarte important. România are o alocare de fonduri de 16,68 miliarde de euro.

Este o sumă extrem de bună, mai ales dacă va fi utilizată pentru industria națională de apărare. Investițiile trebuie făcute în special către operatorii economici deja acreditați pe Legea 232, Legea industriei de apărare.

Dacă aceste fonduri nu vor fi utilizate pentru industria națională de apărare, există riscul ca ele să nu-și atingă obiectivul. Atunci când vom rambursa creditul în 30-40 de ani, ne putem da seama că nu au avut efectul scontat”, a explicat Răzvan-Marian Pîrcălăbescu.