ACUE avertizează: Reglementările impredictibile și intervențiile administrative riscă să distorsioneze piața energiei

Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) atrage atenţia că instabilitatea legislativă şi intervenţiile administrative repetate reprezintă principalul risc pentru sectorul energetic din România. Potrivit federaţiei, politicile publice construite pe premise eronate pot accentua dezechilibrele din piaţă, în loc să conducă la soluţii reale şi sustenabile pentru consumatori.

Reglementările impredictibile, cel mai mare risc pentru sectorul energetic

Reprezentanţii ACUE susţin că lipsa unei fundamentări economice solide şi a unui dialog real cu industria a dus, în ultimii ani, la măsuri care afectează funcţionarea normală a pieţei energetice. Federaţia avertizează că modificările legislative succesive, adoptate şi retrase într-un interval scurt, transmit semnale greşite către piaţă şi cresc incertitudinea pentru investitori.

”Federaţia ACUE atrage atenţia asupra riscurilor majore generate de reglementările impredictibile şi de intervenţiile administrative succesive în sectorul energetic, care, în absenţa unei fundamentări economice solide şi a unui dialog real cu industria, riscă să prelungească dezechilibrele existente şi să afecteze funcţionarea normală a pieţei. Impactul negativ al reglementărilor şi al legislaţiei impredictibile continuă să reprezinte cel mai mare risc pentru sectorul energetic din România, constituind totodată cea mai complexă piedică în dezvoltarea acestuia”, anunţă ACUE.

Furnizarea, singurul segment cu concurență reală

ACUE subliniază că furnizarea de energie electrică şi gaze naturale este cel mai competitiv segment al pieţei energetice, acolo unde concurenţa funcţionează efectiv. În schimb, sectorul de producţie este caracterizat de un număr limitat de jucători, ceea ce plasează România, din punct de vedere structural, într-o piaţă a vânzătorilor.

Acest dezechilibru se reflectă direct în preţurile formate pe pieţele angro, care influenţează semnificativ costurile finale suportate de consumatori.

Aproape jumătate din factură reprezintă costul energiei

Federaţia atrage atenţia că aproximativ 50% din preţul final facturat consumatorilor este reprezentat de costul de achiziţie al energiei electrice şi al gazelor naturale de pe pieţele angro. În acest context, atribuirea creşterilor de preţ exclusiv marjei de furnizare este, potrivit ACUE, o interpretare eronată a modului în care se formează preţurile.

”Este esenţial de subliniat că aproximativ 50% din preţul final facturat consumatorilor este reprezentat de preţul mărfii – respectiv costul de achiziţie al energiei electrice şi al gazelor naturale. Atribuirea creşterilor de preţ exclusiv marjei de furnizare denotă o înţelegere limitată a mecanismelor reale de formare a preţurilor, a structurii facturii şi a factorilor economici care influenţează piaţa energetică. Promovarea unor astfel de interpretări (…) generează riscuri majore pentru sector şi transmite semnale profund inadecvate către piaţă”, menţionează ACUE.

Ce pot și ce nu pot controla furnizorii de energie

Potrivit federaţiei, furnizorii au rolul de a achiziţiona energie de pe pieţele angro, de a gestiona riscurile comerciale şi de a construi oferte competitive pentru clienţii finali. Aceştia asigură relaţia directă cu consumatorii, prin facturare, încasare şi servicii de relaţii cu clienţii.

În schimb, furnizorii nu stabilesc preţul pieţei angro şi nu controlează costurile reglementate, precum tarifele de transport şi distribuţie, taxele şi TVA. Marja de furnizare este structural limitată într-o piaţă concurenţială, subliniază ACUE.

Statul, chemat să fie arbitru, nu actor comercial

Reprezentanţii federaţiei consideră că rolul statului ar trebui să fie acela de garant al funcţionării corecte a pieţei, nu de intervenţie discreţionară în formarea preţurilor.

”Rolul statului în piaţa de energie trebuie să fie acela de arhitect, garant şi arbitru al funcţionării corecte a pieţei, nu de actor discreţionar în formarea preţurilor comerciale. Modificările legislative trebuie să fie fundamentate pe analize economice riguroase şi consultări reale cu actorii din piaţă”, spun reprezentanţii ACUE.

Plafonarea prețurilor, finanțată de furnizori

ACUE atrage atenţia că, în România, statul a decis ca furnizorii să prefinanţeze schemele de protecţie socială prin mecanismele de plafonare şi compensare. Timp de patru ani, aceste măsuri au fost susţinute financiar de furnizori, care au avansat sumele necesare pentru menţinerea preţurilor finale.

În prezent, restanţele statului faţă de furnizori se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei, fără o decizie clară privind deblocarea procesului de validare şi plată.

ACUE: politicile bazate pe premise false dezinformează publicul

Directorul executiv al ACUE, Dana Dărăban, avertizează că transferarea responsabilităţii pentru creşterea preţurilor exclusiv asupra furnizorilor alimentează confuzia publică şi afectează grav încrederea în piaţă.

“Furnizorii nu creează preţul energiei, ci îl transferă şi îl optimizează pentru consumator în limitele pieţei, dar numele furnizorului apare pe factura finală. (…) Exploatarea confuziei publice prin politici construite pe premise false este nu doar nocivă, ci şi iresponsabilă. Politicile publice bazate pe premise eronate riscă să distorsioneze piaţa, în loc să ofere soluţii reale şi sustenabile”, a declarat Dana Dărăban.

Pentru o formare corectă a preţurilor, piaţa energetică are nevoie de lichiditate, atât în sectorul gazelor naturale, cât şi în cel al energiei electrice, arată ACUE. România rămâne un importator net de energie, iar soluţia sustenabilă nu este intervenţia administrativă, ci creşterea capacităţilor interne şi reducerea dependenţei de importuri.

”ACUE rămâne deschisă dialogului instituţional şi susţine soluţii echilibrate, care să protejeze consumatorii fără a compromite funcţionarea unei pieţe energetice stabile, lichide şi predictibile”, afirmă federaţia.

ACUE este o federaţie reprezentativă la nivelul sectorului energetic, reunind 23 de companii din domeniul energiei electrice, gazelor naturale, petrolului şi mineritului energetic. Organizaţia reprezintă peste 25.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri cumulată de peste 5,5 miliarde de euro.