Acordul UE-Mercosur. Cine sunt marii câștigători din Europa și America de Sud. Trump și-ar putea regândi strategia

Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, care urmează să fie semnat după 26 de ani de negocieri, deschide o piață de 720 de milioane de consumatori și promite beneficii economice semnificative pentru ambele blocuri. Documentul favorizează agricultura sud-americană și industria europeană, are implicații strategice privind mineralele critice și transmite un mesaj geopolitic puternic într-un context global marcat de protecționism.

Acordul UE–Mercosur. Cine câștigă și cine pierde după 26 de ani de negocieri?

Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur urmează să fie semnat sâmbătă, la Asuncion, în Paraguay, după 26 de ani de negocieri dificile, marcate de blocaje politice, presiuni economice și dispute sectoriale.

Documentul este privit cu satisfacție de industriile și guvernele din America de Sud, dar stârnește nemulțumiri puternice în rândul agricultorilor europeni, care se tem de o concurență considerată neloială.

Agenția spaniolă EFE a realizat o analiză amplă a avantajelor și dezavantajelor acordului, subliniind mizele economice, geopolitice și sociale ale acestuia.

Prin intrarea în vigoare a acordului, va fi creată o piață comună de aproximativ 720 de milioane de consumatori, rezultată din reducerea sau eliminarea treptată a circa 90% din tarifele vamale aplicate importurilor și exporturilor dintre cele două blocuri.

Economiile celor 27 de state membre ale UE și ale celor patru țări Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – însumează aproximativ 22 de trilioane de dolari, echivalentul unui sfert din produsul intern brut global.

Fostul secretar brazilian pentru comerț exterior Lucas Ferraz, care a fost unul dintre negociatorii-șefi ai acordului în 2019 și în prezent este profesor la Fundația Getulio Vargas, a explicat că documentul generează câștiguri importante pentru ambele părți și reflectă într-o manieră relativ echilibrată asimetriile existente între cele două regiuni în ceea ce privește competitivitatea economică.

Potrivit estimărilor Institutului de Cercetări Economice Aplicate din Brazilia, cel mai mare beneficiar al acordului va fi chiar Brazilia, care ar urma să înregistreze o creștere cumulată a PIB-ului de 0,46% până în anul 2040. Economiile celorlalte state Mercosur ar urma să crească, în medie, cu 0,20%, în timp ce impactul asupra Uniunii Europene este estimat la o creștere modestă, de doar 0,06%.

Agricultura sud-americană, principalul punct de tensiune pentru fermierii europeni

Unul dintre cele mai sensibile capitole ale acordului este agricultura, considerată punctul forte al țărilor Mercosur, ale căror sectoare agricole sunt mai competitive din punct de vedere al costurilor decât cele europene.

Deși UE va menține cote pentru produse sensibile precum carnea, zahărul, orezul sau mierea, taxele vamale pentru aproximativ 77% din exporturile agroalimentare ale Mercosur către piața europeană vor fi eliminate treptat, într-un interval de aproximativ zece ani.

Această liberalizare va favoriza în special producătorii sud-americani de fructe, pește, cafea și alte produse primare.

Pe fondul protestelor fermierilor europeni, în special în Franța, Uniunea Europeană a introdus însă mecanisme de protecție care îi permit să intervină în cazul apariției unor dezechilibre majore de preț pe piață, pentru a limita impactul asupra producătorilor locali.

Industria europeană și sectorul auto, marii câștigători ai eliminării tarifelor vamale

În contrapondere, industria este considerată principalul atu al Uniunii Europene. Acordul va facilita accesul companiilor europene pe piețele Mercosur pentru produse precum utilaje industriale, echipamente electrice, automobile, medicamente sau articole de îmbrăcăminte.

Istoric, Mercosur a fost un spațiu relativ închis pentru aceste bunuri, protejat prin tarife vamale ridicate, care ajung în prezent până la 35% în cazul vehiculelor.

Conform prevederilor acordului, aceste tarife vor fi eliminate gradual, însă UE a acceptat, în mod neobișnuit, termene mai lungi de liberalizare pentru unele produse industriale, depășind zece ani.

Sectorul auto este unul dintre cele mai atent reglementate: vehiculele electrice, cele pe hidrogen și cele care folosesc tehnologii noi vor beneficia de perioade de tranziție de 18, 25 și, respectiv, 30 de ani.

Un element strategic – accesul la minerale critice și pământuri rare

Un alt element strategic al acordului îl reprezintă accesul la minerale critice și pământuri rare, esențiale pentru tranziția energetică, noile tehnologii și industria de apărare.

Comisia Europeană consideră că documentul va facilita investițiile în lanțurile de aprovizionare pentru aceste resurse, contribuind la reducerea dependenței UE față de China, lider mondial în producția și rafinarea lor.

Brazilia deține a doua cea mai mare rezervă mondială de pământuri rare, în mare parte neexploatate, iar Argentina dispune de resurse importante, inclusiv litiu.

Institutul Brazilian de Minerit apreciază că acordul va reduce birocrația și barierele comerciale, ceea ce ar putea diminua costurile pentru companiile europene interesate de contracte pe termen lung. Totuși, Brazilia a obținut dreptul de a impune restricții la exporturile de minerale critice, dacă va considera necesar, de exemplu pentru a stimula procesarea locală și crearea de valoare adăugată.

Acordul e un semnal puternic într-un context marcat de protecționism la nivel global

La nivel geopolitic, acordul este văzut ca un semnal puternic într-un context internațional marcat de revenirea protecționismului, ca urmare a politicilor lui Donald Trump.

Avocatul Daniel Toledo, specialist în drept internațional, a subliniat că consolidarea relațiilor comerciale dintre UE și Mercosur exercită presiune asupra Statelor Unite pentru a-și reevalua strategiile comerciale în America de Sud.

„Consolidarea Mercosur şi a UE pune presiune asupra SUA pentru a-şi reevalua propriile strategii comerciale în relaţia cu ţările din America de Sud, ceea ce ar putea genera noi acorduri, o competitivitate mai mare şi o repoziţionare geostrategică”, afirmă Daniel Toledo.

În ceea ce privește Bolivia, această țară se află aproape de finalizarea procesului de aderare la Mercosur ca membru cu drepturi depline.

Ulterior, autoritățile de la La Paz vor trebui să negocieze separat cu Uniunea Europeană pentru a deveni parte a acordului de liber schimb, proces care ar putea dura mai mulți ani.