Florin Barbu avertizează că acordul Mercosur poate pune în pericol agricultura României

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării, Florin Barbu, a lansat un avertisment dur cu privire la impactul acordului comercial cu Mercosur asupra agriculturii românești și asupra siguranței alimentare.

Invitat în emisiunea jurnalistei Adina Anghelescu, demnitarul a susținut că produsele provenite din America de Sud ar putea afecta grav fermierii locali, în condițiile în care acestea nu respectă aceleași reguli stricte impuse producătorilor din Uniunea Europeană.

Ministrul a explicat că acordul Mercosur reprezintă, în opinia sa, un risc major pentru România, întrucât ar permite intrarea pe piață a unor produse care nu respectă standardele europene.

El a amintit că, recent, autoritățile române au identificat carne de vită provenită din Brazilia care conținea hormoni, substanțe interzise în Uniunea Europeană.

Reguli diferite pentru fermierii europeni și cei din America de Sud

Oficialul a atras atenția că fermierii români sunt supuși unor restricții stricte privind utilizarea cerealelor modificate genetic și a hormonilor sau antibioticelor în creșterea animalelor, în timp ce produsele importate prin acordul Mercosur nu ar respecta aceleași reguli.

În opinia sa, România nu ar avea capacitatea de a verifica integral carnea care ar intra în țară, întrucât laboratoarele nu sunt dotate corespunzător pentru a identifica toate substanțele utilizate în producție.

Florin Barbu a mai susținut că acest acord ar putea duce la distrugerea agriculturii naționale și a precizat că autoritățile române au solicitat anumite garanții privind respectarea standardelor de siguranță. El a subliniat că nu urmărește doar protejarea fermierilor, ci și asigurarea siguranței alimentare pentru consumatori.

„Mercosurul poate fi distrugerea agriculturii din România, e un risc major. Noi am solicitat anumite garanții de bun simț și spuneam că nu puteam verifica toată carnea cu hormoni venită din Mercosur. Noi nu producem cereale modificate genetic.

Noi nu putem crește pui sau vaci cu antibiotice și hormoni. Noi nu avem laboratoare dotate cu chituri ca să identificăm cu ce substanțe lucrează Mercosur”, a explicat Florin Barbu.

În același timp, a acuzat Ministerul Economiei și Ministerul Afacerilor Externe că nu ar fi protejat suficient interesele agricultorilor români, scrie Gândul. Potrivit ministrului, situația nu este una izolată, ci reflectă un pericol mai amplu care afectează întreaga agricultură europeană.

„Pe mine nu mă interesează doar să-mi protejez fermierii, pe mine mă interesează și siguranța alimentară. Toate aceste lucruri trebuiau asumate de către statul român, dar din păcate ministerul de resort nu este ministerul Agriculturii, ci ministerul Economiei și ministerul Afacerilor Externe.

Toate aceste lucruri au dus ca agricultura, nu doar în România, ci la întreg nivelul Uniunii Europene, să se afle într-un pericol major”, a declarat Florin Barbu.

Adaosurile comerciale, o problemă majoră pentru consumatori. De ce ajunge litrul de lapte să coste 9 lei?

Un alt subiect abordat de ministru a fost cel al adaosurilor comerciale practicate în marile magazine. Barbu a afirmat că, deși prețul la producător rămâne relativ scăzut, produsele alimentare ajung la raft cu prețuri mult mai mari, din cauza adaosurilor comerciale considerabile. El a explicat că această situație a generat discuții intense și chiar tensiuni în cadrul coaliției de guvernare.

„Prețul la producător nu este mare. Prețul la alimente este foarte mare în magazinul de retail, adaosul comercial este foarte mare. Am avut discuții intense și probleme în Coaliție din cauza adaosului comercial”, a precizat Florin Barbu.

Ministrul Agriculturii a evidențiat diferența semnificativă de preț dintre produsele de tip „marcă proprie” ale retailerilor și produsele românești de brand. Ca exemplu, el a menționat situația laptelui, unde un litru de produs marcă proprie poate costa aproape jumătate din prețul unui litru de lapte românesc.

În opinia sa, instituții precum Consiliul Concurenței și ANAF ar trebui să analizeze aceste practici, pe care le consideră neloiale, pentru a clarifica modul în care se formează prețurile și unde ajunge diferența de cost.

„Consiliul Concurenței, împreună cu ANAF ar trebui să verifice aceste practici neloiale. Nu este corect. Știu că am fost acuzat când am spus că nu-mi mai doresc „marcă proprie” pe rafturile din România.

Este posibil ca un litru de lapte tip „marcă proprie” să coste 4,9 lei la raft, în timp ce un litru de lapte românesc să coste 9 lei? Unde se duce acea diferență de preț, acel adaos comercial?”, a spus demnitarul.

Barbu a mai precizat că a propus Comisiei Europene introducerea unui mecanism prin care adaosul comercial să fie unitar pentru produsele din aceeași categorie.

El a susținut că o astfel de măsură ar putea contribui la eliminarea discriminării produselor românești în raport cu cele din import și ar ajuta la reglarea pieței comerciale.

„Am propus 3 subiecte foarte importante. Dacă aprobăm acest act normativ, piața comercială din România se reglează. Partea de adaos comercial la aceeași categorie de produs să fie unitar.

În momentul de față există o practică neloială prin care produsele românești au un adaos comercial mult mai mare decât cele din import”, a declarat Florin Barbu.

Refacturarea serviciilor, o practică considerată neloială

În cadrul intervenției sale, ministrul a vorbit și despre o practică pe care o consideră problematică, și anume refacturarea unor servicii de către retaileri după finalizarea tranzacției dintre procesatori și magazine. Potrivit acestuia, unele magazine ar factura ulterior servicii care pot ajunge până la 25% din valoarea produsului, sume care rămân la retailer și contribuie la creșterea artificială a prețului final plătit de consumatori.

Pentru a limita aceste efecte, Florin Barbu a propus ca discounturile aplicate în magazine să nu depășească costul de producție al produselor și să fie realizate la prețul de achiziție, astfel încât producătorii să nu suporte pierderi generate de aceste practici.

„Am propus ca tot ceea ce înseamnă discount în magazinul de retail să nu se mai facă mai mare decât costul de producție al produsului. Discountul să se realizeze la prețul de achiziție al produsului, astfel încât producătorul să nu sufere de la aceste discounturi”, a precizat ministrul.

El a recunoscut că inițiativele sale privind plafonarea adaosului comercial au generat critici și presiuni, inclusiv la nivel mediatic. Ministrul a afirmat că nu a fost amenințat direct, dar a resimțit o presiune constantă și a spus că nu înțelege de ce ar deranja propunerea de limitare a adaosurilor, în condițiile în care unele magazine ar obține deja profituri nete consistente.

„Știți ce presiuni sunt, chiar și asupra mea. Nu am fost amenințat, dar am simțit presiunea mediatică. Eu nu înțeleg de ce deranjează pe cineva când ai un adaos comercial de 25% și mai ai 20% un profit net.

De ce deranjează acest lucru? Nimeni nu dă nicio explicație. Toți mă acuză pe mine că intervin în piață”, a încheiat Florin Barbu.