Sesizare către Parchetul European după apariția unor „disfuncționalități”
Ministrul a făcut anunțul printr-o postare pe Facebook, precizând că a decis să sesizeze autoritățile europene în urma constatării mai multor nereguli care ridică semne de întrebare legate de utilizarea banilor din PNRR.
„Am decis să sesizez Parchetul European pe subiectul achiziţiei microbuzelor electrice pentru elevi. De asemenea, voi dispune transmiterea către Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Consiliul Concurenţei a rezultatelor verificării realizate de Corpul de Control… Am luat aceste măsuri ca urmare a constatării mai multor disfuncţionalităţi care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizaţi banii europeni”, a arătat Dragoș Pîslaru.
Programul „Microbuze electrice pentru elevi”, aplicat neuniform în țară
Ministrul afirmă că proiectul fusese gândit pentru a sprijini comunitățile rurale și pentru a asigura copiilor un transport modern și nepoluant. În practică însă, implementarea a fost extrem de diferită de la un județ la altul.
„Din păcate, analiza documentaţiilor transmise de consiliile judeţene arată că modul de implementare a fost neuniform şi lipsit de o coordonare centralizată. În locul unui sistem integrat, cu achiziţii centralizate şi standarde unitare, fiecare judeţ a derulat proceduri separate…”, explică ministrul.
Astfel, 40 de județe au derulat 74 de achiziții individuale, cu propriile caiete de sarcini, valori estimate și termene.
Diferențe uriașe de preț pentru același tip de microbuz
Cele mai grave suspiciuni apar în legătură cu prețurile practicate. Pîslaru spune că au fost identificate diferențe majore pentru același model de microbuz electric (16+1 locuri), fără justificări tehnice valabile.
„Au fost identificate situaţii în care acelaşi tip de microbuz electric… a fost achiziţionat, în judeţe diferite, la valori semnificativ variabile – între un minim de 99.000 euro şi un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferenţele”, afirmă ministrul.
În plus, au fost recepționate vehicule cu întârziere, iar unele județe au plătit chiar şi de trei ori mai mult față de cel mai mic preț practicat în țară.
Suspiciuni privind înțelegeri între firme și prejudicii potențiale
Pîslaru atrage atenția că lipsa justificărilor tehnice și financiare pentru diferențele de preț poate indica posibile practici anticoncurențiale.
Acesta afirmă că diferențele mari ridică semne privind un potențial „preț de cartel”, ceea ce ar putea genera prejudicii bugetare și o utilizare neeficientă a banilor europeni.
Totodată, ministerul a descoperit neconcordanțe între localitățile care figurau pe listele de finanțare și cele care au primit efectiv microbuzele.
Instituțiile care vor cerceta cazul: EPPO, DLAF și Consiliul Concurenței
În urma acestor constatări, toate documentele și observațiile Corpului de Control vor ajunge la instituțiile competente. Pîslaru subliniază că ministerul nu are atribuții de anchetă penală, dar are obligația de a semnala orice situație problematică.
„Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu are rolul de procuror sau de judecător… Rolul instituţiilor este să verifice dacă neregulile constatate sunt erori administrative sau practici care afectează buna gestionare a fondurilor europene”, notează ministrul.
Măsuri pentru viitor: reguli stricte și standarde unitare la achiziții
Ministrul anunță că, în colaborare cu ministerele de linie, vor fi introduse în viitoarele apeluri reguli mult mai stricte privind:
-analiza pieței înainte de achiziție,
-stabilirea unor prețuri de referință realiste,
-coordonare centralizată,
-standarde unitare de achiziție.
„România are nevoie de o administraţie care funcţionează unitar şi responsabil… Când vorbim de bani publici, nu ne permitem neglijenţă, improvizaţie sau lipsă de rigoare şi nu voi tolera niciodată asemenea situaţii”, avertizează Pîslaru.
Contextul scandalului: firma Aveuro Internațional, în centrul atenției
Scandalul privind microbuzele electrice a izbucnit după o investigație publicată de Reporter de Iași. Jurnaliștii au arătat că firma Aveuro Internațional, cu sediul în Prahova, ar fi câștigat peste jumătate dintre contracte, acumulând cel puțin 35 de achiziții însumând peste 135 de milioane de euro.
Potrivit anchetei, firma ar fi cumpărat vehiculele — în special Ford — la un cost de sub 100.000 de euro, după care le-ar fi revândut către județe la prețuri mai mari decât dublul valorii inițiale.
