AAFBR: România riscă pierderi de 5 miliarde de euro din PNRR și posibilă scădere economică în 2026 pe fondul crizei politice

România se află în fața unui risc economic generat de criza politică nebugetată, care poate provoca pierderi de 5 miliarde de euro din PNRR, potrivit AAFBR. Mediul privat este afectat prin investiții amânate, costuri mai mari și incertitudine.

România riscă pierderi de 5 miliarde de euro din PNRR și posibilă scădere economică în 2026 pe fondul crizei politice

România ar putea înregistra o contracție economică în anul 2026, în contextul în care actuala criză politică nu a fost luată în calcul în construcția bugetară. În acest scenariu, din cele aproximativ 9 miliarde de euro care ar mai putea fi atrase prin PNRR până la 31 august, există riscul ca cel puțin 5 miliarde de euro să fie pierdute, potrivit președintelui Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Valentin Jakubowicz.

Acesta atrage atenția că, în mod obișnuit, orice criză politică afectează mediul economic, care devine mai prudent și mai fragil. În prezent, riscurile pentru economie sunt în creștere, dobânzile sunt mai mari, iar costul capitalului a urcat, ceea ce descurajează investițiile. Mediul privat își amână planurile de dezvoltare, angajările sunt înghețate, iar în unele cazuri apar chiar disponibilizări, inclusiv în rândul marilor companii multinaționale.

În acest context, investițiile firmelor autohtone sunt, de asemenea, puse pe pauză din cauza incertitudinii politice prelungite. În plus, presiunea termenului de 31 august pentru atragerea fondurilor din PNRR amplifică riscurile, existând îndoieli că România va reuși să utilizeze integral suma disponibilă. Estimarea este că ar putea fi atrase cel mult puțin peste jumătate din cele 9 miliarde de euro, cu excepția unei eventuale prelungiri de termen sau a unor derogări, scenariu considerat improbabil fără sprijin excepțional.

„Ca de fiecare dată când asistăm la o criză politică, mediul economic se gripează şi se sperie. Ce se întâmplă în momentul de faţă? Din punct de vedere economic, avem un risc mai mare pentru ţară, avem dobânzi mai mari şi un cost mai mare al capitalului. Din perspectiva mediului privat, aceştia pun pe hold tot ce înseamnă investiţii. Nu numai că asistăm la îngheţarea angajărilor, ci vedem şi disponibilizări. Dacă ne uităm, astăzi, o foarte mare multinaţională a anunţat încă peste 400 de disponibilizări.

Deci, iată că şi multinaţionalele încep să facă economii la costuri şi, nu în ultimul rând, investiţiile pe care ar trebui să le facă companiile private autohtone sunt puse pe hold, pentru că această incertitudine politică cu care, da, suntem să zicem obişnuiţi, trenează de mult mai mult timp şi în momentul de faţă, din punctul meu de vedere, este cumva adâncită.

Şi, având în vedere presiunea şi termenul de 31 august, unde trebuie să mai cheltuim sau să atragem încă 9 miliarde de euro, întrebarea va rămâne câţi bani vom pierde, pentru că, din punctul meu de vedere, aproape cu siguranţă vom pierde cel puţin 5 miliarde din aceşti bani. Din punctul meu de vedere, cred că nu vom reuşi să atragem mai mult de jumătate din aceşti 9 miliarde decât poate printr-o minune dumnezeiască, cu un termen prelungit sau cu o excepţie, aşa cum suntem de fiecare dată obişnuiţi ca România să primească derogări peste derogări şi excepţii peste excepţii”, a declarat Jakubowicz,

România se apropie de risc de recesiune în 2026

Jakubowicz consideră că o eventuală criză economică în România are un profil diferit față de cea din 2008 și că, în prezent, ar putea fi încă evitată. În opinia sa, evoluția depinde în mod decisiv de deciziile politice, existând totuși posibilitatea ca autoritățile să reacționeze târziu, „în al 13-lea ceas”.

El apreciază că România se află totuși foarte aproape de o zonă de risc, în care creșterea economică prognozată pentru 2026, de aproximativ 0,1–0,2%, se situează practic în marja de eroare și ar putea însemna, în realitate, stagnare. În aceste condiții, menținerea unui echilibru economic devine dificilă, mai ales în contextul incertitudinilor politice și al tensiunilor din zona guvernamentală, care nu au fost incluse în planificarea bugetară.

Potrivit acestuia, evoluția finală a economiei va depinde în mare măsură de ceea ce se va întâmpla în trimestrul al treilea și în perioada de toamnă, considerate decisive pentru direcția anului. Vara ar putea aduce o ușoară relaxare a consumului, ceea ce ar compensa parțial efectele negative, inclusiv cele generate de majorările fiscale din perioada anterioară.

În același timp, rezultatul va fi influențat de modul în care România gestionează proiectele din cadrul PNRR și de stabilitatea decizională la nivel politic. Deși există riscuri apropiate de cele ale crizei din 2008, scenariul unei crize profunde nu este inevitabil, iar evitarea lui depinde, în viziunea sa, de reacția rapidă a factorilor de decizie și de capacitatea mediului economic de a se adapta.

„Situaţia este destul de diferită faţă de 2008, însă, din perspectiva crizei financiare sau a recesiunii, da, suntem destul de aproape. Această creştere, dacă am putea să-i spunem, de 0,1 – 0,2, cum este prognoza pentru anul 2026, este în acea marjă de eroare. Dacă vom închide anul cu o stagnare, să zicem că va fi bine. Dar, din punctul meu de vedere, contextul politic care nu era bugetat şi această criză a guvernului, cred că va fi destul de greu să ne menţinem în această ţintă.

Cred că va fi o scădere economică şi probabil la finalul anului… totul va ţine de ceea ce se va întâmpla în trimestrul 3, pe perioada de vară şi cum vom intra în toamnă. În perioada de vară lumea este cumva mai relaxată. Să sperăm că va accelera puţin consumul. O să vedem o anulare a efectului majorării TVA-ului de anul trecut şi poate ar veni cu un impact pozitiv în economie. Însă, totul ţine şi de politic şi de cum închidem proiectul cu PNRR.

Deci, suntem aproape de scenariul crizei din 2008. Suntem destul de aproape, dar nu cred că nu poate fi evitată această problemă. Ţine doar de noi, de decidenţii politici, care poate în al 13-lea ceas se vor trezi, iar noi, ca şi mediu privat, vom reuşi să trecem încă o dată peste această provocare”, a punctat Jakubowicz.

Despre conferința AAFBR 2026

Joi a avut loc Conferința Anuală a AAFBR 2026, un eveniment cu tradiție și rol de referință pentru comunitatea financiar-bancară și economică din România.

Ajunsă la cea de-a XVIII-a ediție, conferința a fost organizată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România și a avut ca temă centrală „Reconfigurarea modelului de creștere economică al României în context european și global”.

Evenimentul a fost structurat în jurul a două direcții principale de dezbatere, fiecare abordată în paneluri dedicate. Prima temă a vizat modelul de creștere economică al României, analizat prin prisma constrângerilor macroeconomice și a nevoii de recalibrare structurală. A doua a fost axată pe sectoarele strategice și competitivitatea economică, cu accent pe modalitățile prin care potențialul existent poate fi transformat în creștere economică reală.