A fost reintrodus serviciul militar obligatoriu. Unde au început primele ordine de încorporare chiar de la începutul anului

Croația a reintrodus serviciul militar obligatoriu, pentru prima dată din 2008, iar aproximativ 1.200 de tineri au primit ordine de încorporare în primele zile din 2026. Potrivit Deutsche Welle, măsura vine pe fondul preocupărilor legate de securitate și al scăderii numărului de militari activi.

Anul 2026 marchează revenirea recrutării obligatorii în Croația

Noul an a adus o schimbare majoră pentru tinerii din Croația, după ce autoritățile au reintrodus recrutarea obligatorie. În primele zile ale lui 2026, aproximativ 1.200 de tineri au primit scrisori prin care sunt informați că trebuie să se prezinte pentru două luni de serviciu militar. Ei sunt prima generație care se confruntă cu această obligativitate de la momentul abolirii recrutării, în 2008.

La acel moment, Croația a decis să renunțe la serviciul național obligatoriu cu scopul de a profesionaliza forțele armate. Decizia a fost luată înainte de aderarea țării la NATO, iar ideea era ca armata să funcționeze pe bază de personal profesionist, nu de recruți.

Guvernul a invocat contextul de securitate și faptul că armata are sub 15.000 de militari activi

Potrivit materialului citat, contextul regional a devenit tot mai sensibil în ultimii ani, iar apropierea geografică de conflictul din Ucraina este menționată ca un element important în schimbarea de direcție. În articol se arată că doar Ungaria separă Croația de Ucraina, iar perspectiva unui conflict armat este percepută ca fiind mult mai apropiată decât în trecut.

Este menționat și un incident din 2022, când o dronă rătăcită s-a prăbușit în Zagreb. Deși nu a provocat pagube majore și nu a fost identificată oficial, situația ar fi atras atenția asupra riscului din proximitate. În acest context, guvernul croat a constatat că se bazează pe mai puțin de 15.000 de militari activi, ceea ce a alimentat ideea refacerii bazei de personal prin recrutare.

Ministrul Apărării spune că serviciul militar ar trebui să-i disciplineze pe tineri și să-i pregătească pentru amenințări

Înainte de aprobarea legii, ministrul croat al Apărării, Ivan Anusic, a declarat că serviciul militar îi va ajuta pe tineri să își schimbe „obiceiurile proaste” și să fie pregătiți pentru „orice amenințare majoră”. El a legat această măsură de nevoia unei pregătiri mai solide a generațiilor tinere, într-un climat regional pe care autoritățile îl consideră mai instabil decât în anii anteriori.

Sondajele ar fi indicat un sprijin ridicat pentru această idee, cu șapte din zece croați favorabili. În același timp, partidul HDZ a câștigat alegerile și a aplicat politica anunțată. Legislația necesară a trecut prin parlament în octombrie, cu 84 de voturi pentru și 11 împotrivă. Ministerul Apărării a început apoi rapid procedura de contactare a recruților, iar articolul menționează că nu au existat proteste notabile.

Recrutarea revine în mai multe state din Balcani, dar experții spun că riscul unui conflict direct rămâne scăzut

Reintroducerea serviciului militar în Croația este prezentată ca parte a unei tendințe mai largi în fostele state iugoslave. Articolul amintește că, în perioada Iugoslaviei, tinerii erau obligați să facă un an în Armata Populară, iar forțele terestre aveau un număr mare de recruți, alături de un milion de rezerviști instruiți. După războaiele din anii 1990, țările din regiune au renunțat treptat la recrutarea obligatorie, Slovenia fiind prima care a făcut acest pas în 2003.

În Slovenia, ideea revenirii la serviciul militar a apărut din nou în 2020, când partidele unui guvern naționalist de dreapta au inclus această posibilitate în acordul de coaliție. Fostul premier Janez Jansa susținea atunci că armata slovenă, cu aproximativ 7.000 de militari, nu ar putea apăra țara și că tinerii nu știu să folosească armele. Guvernul de centru-stânga condus de Robert Golob nu a adoptat propunerea, însă alegerile parlamentare sunt programate în martie, iar partidul SDS al lui Jansa conduce sondajele.

În Serbia, autoritățile discută de câțiva ani despre recrutare, iar ministrul Apărării, Bratislav Gasic, a declarat că legislația ar urma să fie prezentată parlamentului. În paralel, statele din regiune își cresc cheltuielile militare și caută soluții pentru completarea personalului.

În analiza citată, Toby Vogel, de la Democratization Policy Council, apreciază că riscul unui conflict real rămâne scăzut și că măsurile sunt, în primul rând, de pregătire, nu de planificare ofensivă.

El a afirmat că Serbia nu ar fi pe cale să atace Croația, iar Croația nu ar fi pe cale să invadeze Serbia, însă a descris contextul general ca fiind unul de volatilitate și imprevizibilitate, în care guvernele adoptă măsuri de precauție.

„Perspectiva militară în toate acestea este în primul rând una de pregătire, mai degrabă decât de planificare concretă și, cu siguranță, nu de planificare ofensivă”, a declarat el pentru DW. „Serbia nu este pe cale să atace Croația și Croația nu este pe cale să invadeze Serbia”.

„Într-o situație în care mediul general este unul de volatilitate și imprevizibilitate, cred că guvernele sunt probabil prudente în a lua un fel de măsuri de precauție și a pune la punct elementele pentru o abordare mai strategică a afacerilor internaționale”, a spus el. „Dar este o întoarcere la vremuri mai vechi”.