2026, „anul cârtiței” în România. Adrian Negrescu: CNI se laudă cu nu știu câte stadioane, dar n-avem bani pentru indexarea pensiilor și alocațiilor

Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că anul 2026 va fi unul decisiv pentru finanțele României, în contextul presiunilor tot mai mari privind reducerea deficitului bugetar. El susține că, până acum, autoritățile au adoptat doar măsuri de austeritate și creșteri de taxe, fără reforme structurale reale, iar modul în care sunt cheltuiți banii publici rămâne o problemă majoră, dând drept exemplul construcția de stadioane cu care se laudă CNI.

Anul 2026, sub semnul restructurării bugetare. Adrian Negrescu: 2026 este anul cârtiței pentru România

Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că anul 2026 va fi unul decisiv pentru România din punct de vedere fiscal și bugetar, într-un context marcat de presiunea reducerii deficitului și de lipsa unor reforme structurale reale.

Într-o postare publicată pe Facebook și într-o intervenție televizată la Antena 3, Negrescu a explicat că statul român se află într-un moment în care nu mai poate amâna deciziile dificile legate de cheltuielile publice.

Potrivit acestuia, măsurile adoptate până acum au fost mai degrabă unele de austeritate, axate pe creșteri de taxe și înghețări de venituri, și nu reforme autentice care să reașeze finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă.

Consultantul a arătat că aceste măsuri reprezintă, în esență, nota de plată după perioada de cheltuieli excesive din anii electorali recenți.

Deficit bugetar mai mic, dar fără reforme reale

Adrian Negrescu a subliniat că, deși deficitul bugetar arată mai bine după primele 11 luni ale anului, iar România a reușit să atragă mai multe fonduri europene, problema majoră rămâne modul în care sunt cheltuiți banii publici.

El a apreciat unele măsuri luate de Ministerul Finanțelor, condus de Alexandru Nazare, menite să reducă evaziunea fiscală, precum obligativitatea conturilor bancare pentru firme, limitarea insolvențelor sau monitorizarea mai strictă a circulației banilor în economie. Cu toate acestea, a insistat că astfel de măsuri nu pot substitui reformele structurale necesare pentru controlul cheltuielilor.

Consultantul a atras atenția că statul continuă să finanțeze proiecte costisitoare, în timp ce resursele pentru cheltuieli sociale esențiale sunt limitate.

Ca exemplu, a indicat Compania Națională de Investiții, care promovează construirea unor stadioane de sute de milioane de euro, bani proveniți, indirect, din fonduri destinate pensiilor și alocațiilor.

„2026 este anul cartitei pentru Romania. Asa cum spuneam si mai devreme, intr-un material pe care il puteti citi mai jos, este anul in care suntem fortati, din perspectiva scaderii deficitului, sa luam decizii de restructurare.

Am spus in aceasta seara la A3 CNN ca pana acum am asistat doar la masuri de austeritate, la cresteri de taxe, la nota de plata dupa huzurul electoral din ultimii ani.

Cu exceptia unor masuri salutare luate de min. Nazare, la Finante, menite in principal sa reduca evaziunea fiscala ( obligatia ca toate firmele sa aiba cont, limitarea insolventelor, monitorizarea circulatiei banilor in economie etc,), inca n-am asistat la nicio reforma structurala menita sa repuna cheltuielile publice pe o traiectorie predictibila.

Da, deficitul bugetar dupa primele 11 luni arata mai bine, am atras mai multe fonduri europene insa modul in care sunt cheltuiti banii publici reprezinta in continuare o provocare majora.

Am dat drept exemplu CNI care se lauda, in aceste zile, cu noile stadioane, de sute de milioane de euro din banii de pensii si alocatii, ce vor fi construite in 2026.

Sper ca legea bugetului sa functioneze precum o menghina financiara prin care guvernul sa reduca, cu adevarat, cheltuielile nesabuite”, a scris Adrian Negrescu pe pagina sa de Facebook.

Presiunea reducerii deficitului în 2026. Până acum, n-am văzut cu adevărat reforme, consideră Negrescu

În intervenția sa televizată, Adrian Negrescu a explicat că marea provocare a anului 2026 este reducerea deficitului bugetar de la aproximativ 8,4% la 6,2–6,3%. Această ajustare ar presupune identificarea unor economii de circa 50 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 10 miliarde de euro.

El a arătat că economiile realizate prin înghețarea alocațiilor, de exemplu, sunt relativ mici raportat la amploarea problemei, chiar dacă alocațiile costă anual în jur de 14,5 miliarde de lei.

În opinia sa, statul nu a făcut până acum decât să încetinească ritmul de creștere a cheltuielilor publice, fără să taie efectiv din ele. Pentru a vorbi cu adevărat despre reforme, a explicat Negrescu, este nevoie de reduceri serioase ale cheltuielilor structurale, astfel încât statul să nu mai consume aproape 90% din veniturile fiscale pe salarii bugetare și cheltuieli sociale.

El și-a exprimat speranța că legea bugetului va deveni un instrument strict, capabil să forțeze guvernul să limiteze cheltuielile nesăbuite și să impună disciplina financiară necesară.

„Până acum, au fost măsuri de austeritate, în niciun caz reforme. Sunt măsuri menite să aducă mai mulți bani la buget, adică creșteri de taxe și înghețări de venituri. Spuneați dumneavoastră mai devreme de alocații.

Alocațiile ne costă undeva la nivel de 14,5 miliarde de lei în fiecare an. Noi facem o economie prin înghețarea lor undeva până într-un miliard de lei. Dar miliardul ăsta cu un miliard din altă parte, cu un miliard din altă zonă, așa adunăm într-adevăr banii ăștia de care avem nevoie pentru a reduce deficitul bugetar. Și acolo e o mare provocare în 2026.

Gândiți-vă că trebuie să reducem de la 8,4% la 6,2-6,3% și asta înseamnă că de undeva trebuie să scoatem vreo 50 de miliarde de lei, adică 10 miliarde de euro. Aici e o mare provocare și de-aia am spus că 2026 e „anul cârtiței”. E anul în care trebuie luate decizii, nu mai e de joacă, nu mai e de fente politice, nu ne mai putem juca cu banii. (…)

Noi n-am făcut altceva decât să reducem dinamica creșterii cheltuielilor publice, atât până în momentul de față. Dovadă că deficitul bugetar e mai mic în cifre reale față de cel de anul trecut în luna noiembrie. Dacă vrem să facem reforme, trebuie să tăiem serios din cheltuieli.

Mă uitam, Compania Națională de Investiții se laudă că va construi nu știu câte stadioane, că vom construi tot felul de investiții, în condițiile în care noi n-avem bani de indexarea pensiilor și alocațiilor pentru copii. Aici e problema de reforme: reducerea cheltuielilor structurale ale statului, astfel încât să nu mai cheltuim 90% din banii pe care-i încasăm din taxe și impozite pe salarii în sectorul bugetar, pe cheltuielile sociale, adică în special pensii și alocațiile pentru copii”, a precizat Adrian Negrescu la Antena 3.