Mai multă țuică fără accize pentru români. Cât alcool poate fi produs într-o gospodărie

Românii vor putea beneficia de scutirea de la plata accizelor pentru băuturile alcoolice tradiționale produse în gospodărie și care nu sunt destinate vânzării, în limita a 200 de litri pe an. Camera Deputaților a adoptat proiectul prin vot final și a reintrodus amendamentele contestate de președintele Nicușor Dan. Șeful statului trimisese legea în Parlament pentru reexaminare, invocând încălcarea principiului bicameralismului și introducerea unor prevederi privind accizele într-un act normativ cu alt obiect de reglementare.

Scutirea de accize se aplică pentru maximum 200 de litri pe gospodărie

Noua scutire de accize vizează băuturile alcoolice tradiționale care nu sunt comercializate și stabilește o limită anuală de 200 de litri pentru fiecare gospodărie înscrisă în Registrul agricol. Deputații au dat votul final asupra proiectului după ce președintele Nicușor Dan solicitase reexaminarea acestuia.

În prezent, Codul fiscal prevede o scutire de la plata accizelor pentru alcoolul din fructe consumat de o persoană fizică, de membrii familiei sale sau de musafiri, în limita a 50 de litri anual. Condiția este ca alcoolul să nu fie vândut și să fie obținut, indiferent de concentrație, din fructele provenite din gospodărie.

Noua prevedere referitoare la băuturile alcoolice tradiționale a fost introdusă de deputați, în luna mai, printr-un amendament depus la un proiect de lege pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență.

„Sunt scutite de la plata accizelor băuturile alcoolice tradiționale, astfel cum sunt reglementate prin dispoziții speciale, în limita a 200 litri anual pe o gospodărie evidențiată în Registrul agricol, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 98/2009, cu modificările și completările ulterioare, și care nu sunt supuse vânzării”, prevedea amendamentul admis de plenul Camerei Deputaților.

Nicușor Dan a invocat încălcarea principiului bicameralismului

Președintele Nicușor Dan a contestat forma transmisă inițial pentru promulgare, susținând că aceasta contravine articolelor 61 alin. (2) și 75 din Constituție, referitoare la principiul bicameralismului. Obiecția formulată de șeful statului a vizat modul în care prevederile privind accizele au fost introduse în Camera Deputaților.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, adoptase ordonanța de urgență fără modificări sau completări. Ulterior, Camera Deputaților a introdus dispoziții care nu existau în forma analizată de senatori.

Reglementările inițiale vizau exclusiv taxa pe valoarea adăugată, ordonanța fiind emisă în contextul dosarelor de infringement 2025/0097 și 2025/0098 deschise împotriva României pentru netranspunerea în termen a directivelor europene vizate.

„Accizele sunt absente în totalitate din conținutul normativ al ordonanței. Senatul, în calitate de primă Cameră competentă, a dezbătut și adoptat legea de aprobare strict în acești parametri, aprobând OG nr. 22/2025 fără modificări și completări și nu a putut, în mod obiectiv, să își exprime poziția cu privire la o scutire de accize pentru producția casnică de băuturi alcoolice, soluție legislativă luată pentru prima dată în discuție la Camera Deputaților.

Or, a accepta că, prin simpla invocare a unei abilitări cu formulare generică, Camera decizională poate introduce în legea de aprobare orice reglementare fiscal-bugetară pe care Guvernul ar fi putut-o adopta prin ordonanță, dar nu a adoptat-o, ar echivala cu golirea de conținut a principiului bicameralismului și cu transformarea primei Camere sesizate într-un organ decorativ, lipsit de orice rol deliberativ real asupra materiei astfel introduse”, arăta președintele.

Președintele a reclamat diferențele dintre formele adoptate de Senat și Camera Deputaților

Cererea de reexaminare a vizat și diferența de conținut juridic dintre textul analizat de Senat și cel rezultat după votul Camerei Deputaților. Potrivit argumentelor prezentate de președinte, cele două Camere au deliberat asupra unor reglementări cu obiect diferit.

Senatul analizase exclusiv un regim special de TVA determinat de obligații europene precise, în timp ce Camera Deputaților a introdus o reglementare separată privind politica fiscală internă. Aceasta a fost plasată într-un alt titlu al Codului fiscal și, potrivit cererii de reexaminare, nu avea o legătură normativă, teleologică sau procedurală cu materia dezbătută inițial de senatori.

Senatul a eliminat prevederea, dar deputații au reintrodus-o

Procedura de reexaminare a dus inițial la eliminarea amendamentelor contestate de șeful statului. La începutul lunii septembrie, Senatul, prima Cameră care a analizat solicitarea președintelui, a readoptat proiectul fără amendamentele introduse anterior de deputați și, implicit, fără prevederea privind limita de 200 de litri.

Situația s-a schimbat după ce proiectul a revenit la Camera Deputaților. În calitate de Cameră decizională, deputații au adoptat proiectul prin vot final și au reintrodus, la inițiativa PSD, amendamentele reclamate de Nicușor Dan.

Ce prevede textul adoptat de Camera Deputaților

Forma votată de deputați completează articolul 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu două noi alineate referitoare la băuturile alcoolice tradiționale produse în gospodării și nedestinate comercializării.

„Art. II.- Articolul 342 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal se completează după cum urmează:

La articolul 342, după alineatul (19 ) se introduc două noi alineate, alin. (110) și (111), cu următorul cuprins:

(110) Sunt scutite de la plata accizelor băuturile alcoolice tradiționale, astfel cum sunt reglementate prin dispoziții speciale, în limita a 200 litri anual pe o gospodărie evidențiată în Registrul agricol, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 98/2009, cu modificările și completările ulterioare, și care nu sunt supuse vânzării.

(111) Cantitatea de băuturi alcoolice tradiționale nedestinate vânzării nu se include în stabilirea limitelor cantitative prevăzute la alin. (12) pentru micii producători independenți de băuturi fermentate. Prin Normele metodologice de aplicare a alineatelor precedente se vor stabili condițiile și modelul documentelor necesare luării în evidență și justificării cantităților”.

Inițiatorii susțin că scutirea nu afectează veniturile bugetare

Autorii amendamentelor au argumentat că limita stabilită pentru băuturile alcoolice tradiționale produse în gospodării nu ar genera un impact efectiv asupra încasărilor statului. Explicația invocată este legată atât de cantitatea exceptată, cât și de evoluția numărului de gospodării rurale.

Potrivit inițiatorilor, cantitatea propusă pentru exceptare „nu are niciun impact efectiv asupra veniturilor la bugetul de stat, întrucât este o cantitate foarte mică, iar numărul gospodăriilor din mediul rural este de la an la an tot mai redus”.

Autorii amendamentelor susțin, de asemenea, că prevederea nu contravine legislației europene deoarece băuturile respective nu sunt destinate comercializării. În timpul dezbaterilor parlamentare au existat însă și poziții contrare, mai mulți deputați susținând că introducerea acestei scutiri ar putea determina declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României.