EXCLUSIV. Viitorul Guvern, între deficit și riscul unor noi taxe. Adrian Negrescu, despre misiunea lui Luca Niculescu dacă ajunge premier: „Economia nu mai suportă un nou șoc fiscal”

Desemnarea lui Luca Niculescu pentru funcția de premier vine într-un moment în care România încearcă să iasă dintr-o criză politică prelungită, în timp ce presiunile economice rămân ridicate. Bugetul pentru 2027, costurile tot mai mari ale datoriei, deficitul, atragerea fondurilor europene și riscul unor noi modificări fiscale sunt printre problemele pe care viitorul Executiv va trebui să le gestioneze.

Într-un interviu acordat Capital.ro, analistul economic Adrian Negrescu explică ce avantaje, dar și ce vulnerabilități vede în profilul premierului desemnat. Experiența acumulată de Luca Niculescu în coordonarea procesului de aderare a României la OCDE poate reprezenta un atu, spune acesta, însă lipsa experienței politice și economice directe face ca alegerea echipei guvernamentale, în special a viitorului ministru al Finanțelor, să fie esențială.

Adrian Negrescu vorbește și despre costurile prelungirii instabilității politice, avertizând că un nou eșec la vot ar transmite un semnal negativ piețelor și ar putea prelungi perioada în care România nu are un guvern cu puteri depline. În același timp, analistul consideră că viitorul Cabinet trebuie să ofere mediului de afaceri predictibilitate și să evite schimbările fiscale adoptate „peste noapte”.

O altă temă importantă este cea a taxelor din 2027. Negrescu admite că evitarea oricăror ajustări va fi dificilă, dar susține că marile creșteri de taxe „pot și trebuie evitate”. În opinia sa, înainte de a cere din nou mai mulți bani companiilor și contribuabililor, statul trebuie să se concentreze pe colectare, combaterea evaziunii și reducerea cheltuielilor ineficiente. Analistul propune și un dialog cu industriile afectate de actuala fiscalitate, de la sectorul imobiliar și industria tutunului până la jocurile de noroc și industria băuturilor răcoritoare.

1. Cum vedeți desemnarea lui Luca Niculescu și considerați că profilul său, venit mai degrabă din diplomație decât din zona economică, răspunde nevoilor pe care România le are în acest moment?

Adrian Negrescu: E o alegere neobișnuită, dar nu lipsită de logică. Președintele a explicat că a ales un diplomat, adică un om a cărui meserie este să armonizeze poziții. După trei încercări eșuate, România are nevoie în primul rând de cineva care să poată aduna o majoritate.

Pe partea economică, profilul are un atu important. Din 2022, Luca Niculescu coordonează procesul de aderare a României la OCDE, deci are patru ani de negocieri, reforme și schimbări legislative în spate. Asta înseamnă că știe ce așteaptă partenerii internaționali și investitorii de la România.

Riscul este lipsa experienței politice și economice directe. Niculescu nu are carnet de partid și nici experiență electorală. De aceea, contează enorm cine va fi ministrul Finanțelor. Un premier-diplomat poate funcționa bine dacă are lângă el o echipă economică puternică și credibilă.

2.Care ar trebui să fie primele măsuri economice ale unui eventual Guvern Niculescu și care este problema pe care noul premier ar trebui să o găsească prima pe birou la Palatul Victoria?

Adrian Negrescu: Prima problemă de pe birou trebuie să fie bugetul pe 2027. S&P a menținut ratingul pornind de la ipoteza că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru 2027–2028. Altfel spus, agenția ne-a dat un credit de încredere, iar noul guvern trebuie să-l onoreze rapid.

A doua urgență este costul datoriei. În primele opt luni, statul a plătit dobânzi de 42 de miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât anul trecut. Fiecare lună de incertitudine face împrumuturile mai scumpe.

Primele măsuri ar trebui să fie un calendar clar pentru buget, păstrarea direcției de reducere a deficitului și accelerarea absorbției fondurilor europene. Doar în primele opt luni, plățile pentru proiectele cu bani europeni au crescut cu 67%, și ele au compensat scăderea investițiilor din bani naționali. Acest motor nu trebuie să se oprească.

3. Cât de urgent are România nevoie de un guvern cu puteri depline și ce costuri economice produce prelungirea instabilității politice? Ce efect ar avea un nou eșec la votul de învestitură?

Adrian Negrescu: Este foarte urgent. România este condusă de un guvern interimar din mai, când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Iar Niculescu este deja a patra nominalizare pentru postul de premier.

Costurile sunt deja vizibile. Statul se împrumută mai greu și mai scump, investitorii străini amână deciziile, iar euro a atins recorduri istorice. Am evitat retrogradarea la S&P, dar perspectiva a rămas negativă. Asta înseamnă că riscul nu a dispărut, doar a fost amânat.

Un nou eșec la vot ar fi cel mai prost semnal posibil. Ar deschide drumul spre alegeri anticipate și, implicit, spre încă câteva luni fără un guvern capabil să adopte bugetul. Pentru piețe, ar fi dovada că România nu își poate rezolva criza politică, iar agențiile de rating ar putea reacționa la următoarele evaluări.

4.Ce ar trebui să facă viitorul Guvern pentru a oferi încredere și predictibilitate mediului de afaceri și investitorilor și, în același timp, ce decizii ar trebui să evite în primele luni de mandat?

Adrian Negrescu: Cuvântul-cheie este predictibilitatea. Mediul de afaceri a trecut în ultimul an prin majorări de TVA, de impozite pe dividende și pe proprietate, plus scumpiri la energie. Firmele pot trăi cu taxe mai mari, dar nu pot planifica dacă regulile se schimbă de la o lună la alta.

Noul guvern ar trebui să anunțe din primele săptămâni un calendar fiscal pentru următorii doi ani și să-l respecte. Ar trebui să comunice constant cu agențiile de rating și cu investitorii și să păstreze măsurile de reducere a cheltuielilor care au funcționat. Cheltuielile cu personalul au scăzut în primele opt luni cu 4,26 miliarde de lei, iar această disciplină trebuie menținută.

Ce ar trebui să evite: ordonanțe de urgență cu taxe noi adoptate peste noapte, promisiuni populiste de creșteri de salarii și pensii fără acoperire și blocarea investițiilor pentru a închide bugetul. Ar trebui evitată și schimbarea totală a echipelor din instituțiile care gestionează fondurile europene, pentru că asta ar opri proiectele exact când avem cea mai mare nevoie de ele.

Niculescu ar trebui să invite reprezentanţii industriilor performante din România, cele care aduc miliarde la buget, şi să discute despre modul în care pot fi flexibilizate condiţiile fiscale. De la sectorul imobiliar, grav afectat de creşterea TVA de la 9 la 21%, la industria tutunului afectată tot mai mult de taxele foarte ridicate şi creşterea contrabandei, la industria jocurilor de noroc – aproape îngropată de efectele OUG 6 şi industria băuturilor răcoritoare, puternic lovită de taxa pe zahăr şi creşterea tva – taxe care au transformat banala sticlă de suc într-un adevărat produs de lux, pentru toate avem nevoie de o regândire a fiscalităţii pentru a creştere consumul şi, implicit, ca statul să adune mai mulţi bani la buget.

5.În actuala situație bugetară, mai poate viitorul Guvern să evite noi creșteri de taxe în 2027 sau credeți că vor fi necesare măsuri fiscale suplimentare?

Adrian Negrescu: Sincer, va fi foarte greu. Pe de o parte, deficitul a scăzut la 2,89% din PIB după opt luni și veniturile cresc cu peste 11%. Pe de altă parte, dobânzile cresc rapid, economia stagnează, iar unele taxe pentru marile companii, cum sunt impozitul minim pe cifra de afaceri și ICAS, sunt programate să dispară din 2027. Asta înseamnă bani mai puțini la buget.

Cred că marile creșteri de taxe pot și trebuie evitate. Economia nu mai suportă un nou șoc fiscal după valul din ultimul an. Unele ajustări vor fi însă probabil inevitabile. Diferența o face direcția: banii trebuie căutați întâi în colectare, în combaterea evaziunii și în reducerea cheltuielilor ineficiente ale statului, nu din nou în buzunarele firmelor și ale oamenilor care plătesc deja corect. Un guvern care alege taxe noi înaintea reformelor riscă să sufoce exact creșterea economică de care are nevoie ca să reducă deficitul.