Datoria publică a României urcă spre 90% din PIB. Estimările Comisiei Europene nu arată bine

Datoria publică a României este estimată pe un trend ascendent în următorul deceniu, de la 61,6% din PIB în 2026 până la aproximativ 90% din PIB în 2036, potrivit Raportului de convergenţă pentru 2026 publicat de Comisia Europeană. Evoluţia este corelată cu deficitul bugetar persistent, iar analiştii economici atrag atenţia că obiectivul din prognoză ar putea fi atins chiar mai devreme dacă dezechilibrele fiscale nu sunt corectate.

Presiune pe bugetul României. Cum evoluează datoria publică în următorul deceniu

Specialiştii subliniază că ritmul actual al împrumuturilor pune presiune suplimentară pe datorie. În lipsa unei consolidări bugetare, traiectoria prognozată de instituţiile europene riscă să fie devansată, în contextul în care nevoia de finanţare rămâne ridicată.

Analistul economic Adrian Negrescu susţine că dinamica actuală a împrumuturilor indică o creştere accelerată a datoriei publice. El a explicat că menţinerea ritmului actual ar putea duce la depăşirea mai rapidă a pragurilor estimate.

„Dacă mergem în ritmul în care suntem în momentul de faţă cu un miliard de euro împrumut în fiecare săptămână, în medie, este posibil să ajungem poate chiar mai repede la 80-90% din PIB datorie publică, iar aceasta se va traduce, din păcate, prin taxe şi impozite mai mari pentru noi şi copiii noştri”, a declarat pentru News.ro Adrian Negrescu.

Împrumuturi în creștere și deficit persistent. România, pe o traiectorie de îndatorare accelerată

La rândul său, economistul Aurelian Dochia apreciază că menţinerea deficitului bugetar face dificilă inversarea tendinţei de creştere a datoriei publice. El consideră că revenirea pe o traiectorie descendentă ar necesita excedente bugetare primare, obiectiv greu de atins pe termen mediu.

„Traiectoria aceasta este inevitabilă, nu vom putea să intrăm în traiectorie de reducere a datoriei publice decât în momentul în care începem să avem excedente bugetare primare, ceea ce pentru decada următoare este practic imposibil. Vedem cât de greu este să luptăm cu deficitul bugetar pe care îl avem în fiecare an.

Mie mi se pare că ţinta de deficit pentru anul acesta de 6,2% din PIB este sub ameninţare, având în vedere toate frământările politice prin care trecem şi dificultatea cu care este pus în aplicare programul propus de premierul Ilie Bolojan de corecţie a deficitului bugetar. Lucrurile astea se repetă de la an la an, deci vom continua să avem deficite chiar şi în cazul optimist în care vom continua să avem deficite în scădere, dar vor fi deficite, ceea ce înseamnă că datoria publică creşte de la an la an şi posibilitatea ca ea să atingă 90% din PIB peste 10 ani nu este deloc surprinzătoare”, a declarat pentru News.ro Aurelian Dochia.

Pericolul împrumuturilor și presiunea asupra bugetului

În lipsa unui echilibru între venituri şi cheltuieli, România continuă să se bazeze pe finanţare prin datorie, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetului de stat. Această dinamică este susţinută de structura actuală a cheltuielilor publice.

„România creşte pe datorie în momentul acesta. Din taxele şi impozitele pe care statul le adună de la populaţie şi de la companii peste 90% din aceşti bani se duc pe cheltuielile sociale, adică pensii, salarii şi alte chel-tuieli de acest tip, iar restul de 10% se duc pe dobânzile pe care statul le plăteşte la datoria publică. Altfel spus statul este condamnat să se împrumute din ce în ce mai mult, cu echivalentul a un miliard de euro în fiecare săptămână, aproape 50 de miliarde de euro pe an, pentru a avea cu ce să îşi achite toate facturile legate de bani, salarii, pensii şi de chel-tuielile de funcţionare ale statului român”, a precizat Negrescu.

Dacă dezechilibrele dintre venituri şi cheltuieli persistă, necesarul de împrumuturi ar putea rămâne ridicat şi în anii următori, ceea ce ar alimenta în continuare creşterea datoriei publice, în linie cu prognozele europene.

Analistul economic mai arată că sunt necesare măsuri structurale pentru reducerea presiunii bugetare. Printre direcţiile menţionate se află ajustarea cheltuielilor publice, combaterea evaziunii fiscale şi extinderea bazei de impozitare.

„În primul rând, trebuie să reduci cheltuielile publice şi să vezi de unde poţi tăia pentru a micşora în acest fel şi nivelul de împrumuturi pe care le face statul. Doi, este necesar să reduci evaziunea fiscală, în aşa fel încât să aduni mai mulţi bani la buget din taxe şi impozite. În al treilea rând, trebuie să extinzi baza de impozitare, ceea ce nu o poţi face decât prin măsuri de stimulare economică, să dai încredere investitorului să creeze locuri de muncă, să creeze lanturi de business, plusvaloare în economie”, afirmă Negrescu.

Dobânzile și costul finanțării datoriei

Pe partea de costuri, economiştii atrag atenţia că nivelul dobânzilor la împrumuturi rămâne ridicat şi continuă să influenţeze negativ bugetul public. Aceste cheltuieli cresc odată cu extinderea datoriei.

„Dobânzile la credite sunt deja 3% din PIB şi iarăşi nu fac decât să crească. Am avea poate o speranţă să se îmbunătăţească ratingul pe care îl avem şi să ne împrumutăm la dobânzi ceva mai bune, numai că această perspectivă nu e credibilă. Pe de o parte, pentru că este puţin probabil ca deficitele noastre să scadă semnificativ în anii următori şi, pe de altă parte, cred că vom asista la o piaţă financiară naţională şi internaţională tot mai dificilă. Situaţia României nu este bună, toate ţările, inclusiv state mari precum Statele Unite sau Marea Britanie ies pe piaţă pentru a se împrumuta, iar aceasta va pune o mare presiune şi nu face decât să ducă la creşterea dobânzilor”, afirmă Aurelian Dochia.

Conform Raportului de convergenţă pentru 2026 publicat de Comisia Europeană, datoria publică a României este estimată la 61,6% din PIB în 2026, urmând să crească la 63,4% în 2027, pe fondul deficitelor persistente şi al plăţilor de dobânzi în creştere. Prognoza indică atingerea pragului de 90% din PIB în 2036.

Instituţia europeană subliniază că riscurile privind sustenabilitatea datoriei sunt ridicate pe termen mediu, în condiţiile în care ajustarea fiscală rămâne limitată.

Evoluții bugetare și date oficiale

Ministerul Finanţelor arată că deficitul bugetar după primele patru luni din 2026 s-a redus semnificativ faţă de perioada similară a anului precedent, în contextul în care investiţiile finanţate din fonduri europene şi PNRR au crescut cu peste 34%. Obiectivul oficial pentru acest an este reducerea deficitului la 6,2% din PIB în termeni cash.

Execuţia bugetară pe primele patru luni ale anului 2026 indică un deficit de 23,95 miliarde lei, echivalent cu 1,17% din PIB, în scădere faţă de 55,97 miliarde lei (2,92% din PIB) în aceeaşi perioadă din 2025.

Datele oficiale arată şi o creştere a datoriei administraţiei publice. În februarie, aceasta a urcat la 1.132 miliarde lei, de la 1.126 miliarde lei în ianuarie, echivalent cu 59,3% din PIB, faţă de 58,9% în luna precedentă.