12 state UE, inclusiv România, cer păstrarea unui fond european esențial. Miza este tranziția energetică după 2030

România și alte 11 state membre ale Uniunii Europene solicită Comisiei Europene să prelungească și să extindă Fondul pentru Modernizare după anul 2030. Guvernele susțin că acest mecanism este esențial pentru finanțarea investițiilor în energie curată și pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili.

România și alte 11 state cer continuarea Fondului pentru Modernizare după 2030

Croația, Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia au transmis o scrisoare comisarului european pentru Acțiune Climatică, Wopke Hoekstra, prin care solicită menținerea și consolidarea Fondului pentru Modernizare după anul 2030.

Statele semnatare susțin că acest instrument rămâne indispensabil pentru țările care au nevoie de investiții majore în modernizarea sistemelor energetice. În document se arată că fondul ar trebui nu doar prelungit, ci și finanțat la un nivel mai ridicat, pentru a răspunde provocărilor tot mai mari generate de tranziția energetică.

Fondul pentru Modernizare funcționează din ianuarie 2021 și este alimentat din veniturile obținute prin licitarea unei părți din certificatele de emisii de carbon din cadrul Sistemului UE de Comercializare a Certificatelor de Emisii (ETS). Pentru perioada 2021-2030, mecanismul mobilizează peste 57 de miliarde de euro și este programat să înceteze la sfârșitul deceniului.

Țările beneficiare spun că investițiile în energie curată nu pot fi oprite

Cele 12 state avertizează că încheierea finanțării în 2030 ar putea încetini modernizarea sistemelor energetice și ar afecta competitivitatea economiilor europene.

Potrivit scrisorii, Fondul pentru Modernizare le permite statelor cu venituri mai reduse să realizeze investiții ample în infrastructura energetică și contribuie la consolidarea independenței față de combustibilii fosili importați.

Guvernele susțin că mecanismul și-a demonstrat eficiența în ultimii ani, deoarece direcționează rapid resurse către proiecte de tranziție energetică și oferă un model administrativ mai simplu decât alte programe europene de finanțare. În același timp, autoritățile consideră că investițiile realizate prin acest fond au contribuit la creșterea sprijinului public pentru politicile climatice europene, prin efectele vizibile asupra economiilor locale.

Dependența de combustibili fosili rămâne o provocare pentru mai multe state din Europa Centrală și de Est

Țările semnatare arată că multe dintre economiile lor continuă să fie afectate de dependența istorică de cărbune, gaze naturale și alte surse convenționale de energie, precum și de infrastructura energetică învechită.

Polonia este unul dintre exemplele invocate, având o dependență ridicată de cărbune atât pentru producția de electricitate, cât și pentru piața muncii. Situații similare există și în România, Bulgaria, Slovacia și alte state din regiune, unde investițiile necesare pentru modernizarea infrastructurii energetice sunt considerabile, iar preocupările privind securitatea energetică și costurile pentru populație rămân ridicate.

Organizațiile de mediu cer eliminarea finanțării pentru proiectele bazate pe combustibili fosili

Reprezentanții organizației Central Eastern Europe Bankwatch Network au apreciat că statele din Europa Centrală și de Est au nevoie în continuare de sprijin financiar pentru a recupera decalajele față de economiile mai dezvoltate ale Uniunii Europene.

Totuși, aceștia susțin că viitoarea formă a Fondului pentru Modernizare ar trebui să excludă finanțarea proiectelor bazate pe combustibili fosili, incinerarea deșeurilor și utilizarea biomasei, domenii care au beneficiat până acum de sprijin consistent.

În paralel, Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia, România și Slovacia au avertizat recent că industrii precum siderurgia, cimentul, aluminiul și sectorul chimic sunt afectate simultan de creșterea costurilor la energie, instabilitatea geopolitică și înăsprirea regulilor privind emisiile de carbon din cadrul ETS. Aceste state consideră că menținerea Fondului pentru Modernizare reprezintă un element important pentru susținerea competitivității economice și a tranziției energetice în anii următori.