1 Mai, Ziua Muncii. România are un milion de lucrători în minus. Salariații vor abonament medical ca beneficiu, dar tot mai puțini merg la medic preventiv

De Ziua Internațională a Muncii, o analiză a Monitorului Social relevă o scădere de un milion a populației ocupate în România post-aderare UE, evidențiind totodată disparități regionale majore între județe precum Cluj și Giurgiu. În paralel, un studiu al rețelei medicale Regina Maria arată că sănătatea rămâne o prioritate ignorată din motive financiare: 50% dintre români omit controalele de rutină. În acest context, abonamentul medical privat devine cel mai dorit beneficiu extrasalarial pentru asigurarea prevenției.

1 Mai, Ziua Muncii. Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, analizează evoluția populației ocupate din România

Cu ocazia Zilei Internaționale a Muncii, celebrată anual pe 1 Mai și dedicată recunoașterii contribuției lucrătorilor și drepturilor acestora, Monitorul Social prezintă o analiză a evoluției populației ocupate din România în perioada 2008–2024.

Populația ocupată cuprinde toate persoanele care exercită în mod obișnuit o ocupație aducătoare de venit, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau în mod independent, în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte tipuri de plăți.

Conform INS, populația ocupată civilă nu cuprinde cadrele militare și persoanele asimilate acestora (personalul MApN, MAI, SRI), deținuții și salariații organizațiilor politice și obștești.

Populația ocupată a României a scăzut cu un milion de persoane după aderarea la UE

După aderarea la Uniunea Europeană, în intervalul 2008-2024, populația ocupată civilă a României s-a diminuat cu un milion de persoane: de la 8,7 milioane (2008) la 7,7 milioane (2024).

În același interval, numărul salariaților a crescut, de la 5,2 milioane la 5,8 milioane. Categoriile care s-au diminuat, procentual, cel mai mult au fost: lucrătorii familiali neremunerați (cu 72% mai puțini în 2024 decât în 2008) și lucrătorii pe cont propriu (cu 31% mai puțini).

Ponderea populației civile ocupate în întreprinderile proprietate publică a rămas constantă (16,6% în 2008, 16,5% în 2024), în timp ce ponderea populației ocupate în privat a crescut de la 79,9% la 81,8%.

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă se calculează ca procentaj al populației ocupate raportat la populația rezidentă cu vârsta între 15 și 64 de ani. Acest raport a înregistrat o ușoară creștere între 2008 (62,5%) și 2024 (63,4%).

În cazul femeilor, rata de ocupare este mai scăzută: 57,8% în 2008, 58,3% în 2024.

Discrepanțele economice dintre județe generează poli de ocupare extrem de diferiți

Există variații semnificative între județe în ceea ce privește ratele de ocupare a populației în vârstă de muncă. Valorile cele mai înalte se înregistrează în județele Cluj (78%), Timiș (77%) și Sibiu (74%).

În București, numărul persoanelor ocupate (1,3 milioane) este mai mare decât cel al populației rezidente în vârstă de muncă, datorită faptului că aici lucrează un număr semnificativ de rezidenți în județele limitrofe. Nivelurile cele mai mici ale ocupării sunt în județele Giurgiu (40%), Botoșani (41%) și Călărași (41%).

Aceste date subliniază nevoia unor politici publice care să susțină accesul echitabil la muncă, reducerea disparităților regionale și îmbunătățirea condițiilor pentru toți lucrătorii.

Trei din zece români nu au fost în 2025 la niciun control de rutină. Alți doi din zece au fost doar la controlul obligatoriu, de medicina muncii

Un alt studiu, realizat de data aceasta de către Rețeaua de Sănătate Regina Maria, arată faptul că vizita la medic în scop preventiv este o practică pentru mai puțin de jumătate dintre români.

Trei din zece declară că în 2025 nu au fost la niciun control de rutină, iar alți doi din zece au mers doar la controlul obligatoriu, de medicina muncii.

Principalul obstacol care îi împiedică pe români să meargă mai des la controale medicale de rutină este costul consultațiilor și al investigațiilor, menționat de aproape jumătate dintre respondenți, urmat de lipsa timpului.

Cu toate acestea, peste 65% dintre cei chestionați spun că factorul determinant pentru a merge la controale preventive este dorința de a depista problemele de sănătate înainte ca acestea să devină grave.

Diferențele devin și mai clare în rândul celor care au deja un abonament medical: 53% dintre aceștia spun că au mers în 2025 la medic în scop exclusiv preventiv, un semn că accesul mai facil la servicii medicale poate susține formarea unei rutine de monitorizare a sănătății, dincolo de vizitele generate de o problemă punctuală.

„În mod obișnuit, prevenția anuală include cel puțin un consult de medicină de familie, un set de analize de laborator, adaptate profilului pacientului, un control dermatologic pentru evaluarea alunițelor și a leziunilor cutanate, un consult ginecologic sau urologic, un control oftalmologic și unul stomatologic.

În funcție de vârstă, sex și istoricul personal sau familial, pot fi necesare și evaluări cardiologice, metabolice, ori investigații imagistice. Rolul acestor controale este de a surprinde modificări aflate la debut, când intervenția este minim invazivă, costurile sunt mai reduse, iar prognosticul este semnificativ mai bun.

Frecvența regulată a controalelor creează, în timp, o imagine medicală coerentă a pacientului și permite monitorizarea evoluției unor parametri esențiali pentru sănătate”, explică Dr. Cosmina Rogoveanu, medic specialist medicină de familie din cadrul rețelei de sănătate.

85% dintre români consideră că un abonament medical privat nu ar trebui să lipsească din niciun pachet de beneficii extrasalariale în 2026

Programările rapide și intervalele flexibile, precum și costurile mai ușor de controlat sunt principalele beneficii pe care românii le asociază cu abonamentele medicale.

Dacă două oferte de muncă ar fi similare ca salariu, existența unui abonament medical în lista de beneficii ar înclina balanța în favoarea uneia dintre ele, pentru mai bine de șase din zece români, clasându-se peste beneficii precum oportunitățile de dezvoltare personală sau programele de training.

„Acum 30 de ani, prin lansarea abonamentelor medicale pe piața din România, am început să construim, pas cu pas, un nou mod de a avea grijă de sănătate. Introducerea abonamentelor a însemnat mai mult decât acces, marcând o schimbare de comportament.

Datele interne ne arată că pacienții care au abonament ajung, în medie, la aproximativ 7 vizite medicale pe an, peste media națională, așa cum reiese ea și din acest studiu. Iar asta ne confirmă faptul că am reușit să schimbăm comportamentul în direcția potrivită”, declară Andreea Minuță, Director Executiv, Divizia de Abonamente, în cadrul Rețeaua de Sănătate Regina Maria.

Doar aproximativ 43% dintre românii care au răspuns la chestionar spun că au o evidență clară a consultațiilor, costurilor și istoricului medical din ultimul an. Trei din zece au câteva informații, însă acestea sunt răspândite în mai multe locuri, iar aproape un sfert declară că nu au deloc o imagine clară asupra dosarului medical și a sumelor investite în sănătate în 2025.

„Abonamentul medical nu înseamnă doar acces facil la servicii, ci și mai multă claritate în planificare și finanțe. La Regina Maria, am construit un ecosistem digital care le oferă pacienților, într-un singur loc, programările, dosarul medical, rezultatele investigațiilor, recomandările medicilor, opțiuni de telemedicină și evidența transparentă a economiilor generate de abonament.

Am adăugat recent și o funcționalitate care permite accesul la informațiile medicale esențiale pentru alți membri ai familiei, precum copii sau părinți, astfel încât gestionarea sănătății să fie mai simplă și mai bine coordonată”, completează Andreea Minuță.

Experiența și vechimea în piață reprezintă principalul criteriu de alegere a unui furnizor de servicii medicale, pentru jumătate dintre români

Analizând evoluția abonamentelor medicale din ultimii 30 de ani, respondenții consideră că principalele schimbări produse în societate sunt legate de încurajarea prevenției, reducerea stresului asociat accesului la servicii medicale și creșterea predictibilității costurilor.

Atunci când aleg un furnizor de servicii medicale, aproape jumătate dintre români indică experiența și vechimea în piață drept criteriul cel mai important, urmat de reputația și recenziile medicilor.

Indicator Analizat	Perioada / Context	Valoare / Procent	Observații Cheie
Populația Ocupată Civilă	2008 vs. 2024	8,7 mil. vs. 7,7 mil.	Scădere de 1 milion de persoane după aderarea la UE.
Număr Salariați	2008 vs. 2024	5,2 mil. vs. 5,8 mil.	Creștere în rândul angajaților cu contract de muncă.
Poli de Ocupare (Maxim)	Județe (2024)	Cluj (78%), Timiș (77%)	Dezvoltare economică accelerată în hub-urile regionale.
Poli de Ocupare (Minim)	Județe (2024)	Giurgiu (40%), Botoșani (41%)	Discrepanțe regionale care necesită politici publice.
Prevenție Medicală	Studiu 2025	30% zero controale	Costul ridicat este principala barieră în accesarea serviciilor.
Beneficii Dorite	Tendințe 2026	85% optează pt. abonament	Abonamentul medical, prioritar în fața trainingurilor.
Criteriu Alegere Medic	Piața Medicală	50% experiență/vechime	Reputația și istoricul furnizorului sunt esențiale pentru încredere.